Scrisoare către Vlad Voiculescu din partea mai multor organizaţii pentru publicarea datelor complete referitoare la pandemie şi campania de vaccinare/ Voiculescu: Am pornit deja demersurile pentru transparentizarea datelor şi vom reveni cu veşti bune

Mai multe organizaţii şi asociaţii au transmis ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, o scrisoare deschisă în care solicită publicarea completă a datelor referitoare la pandemie. Vlad Voiculescu a răspuns că a citit scrisoarea şi că este adeptul transparenţei, fiind demarate demersuri în acest sens.

”Stimate domnule ministru al Sănătăţii, onoraţi promisiunea de transparenţă şi publicaţi deschis, actualizat în mod regulat şi într-o manieră prietenoasă cu prelucrarea automată (JSON, XML, CSV, etc.), datele relevante privind pandemia COVID-19 şi campania de vaccinare! În curând, se face un an de când pandemia COVID-19 afectează şi ţara noastră. În aceste luni, nu credem să fi existat persoane care să nu fi fost interesate de modul în care această pandemie le-a ameninţat sănătatea proprie şi pe a celor dragi. Şi, totuşi, în tot acest timp, autorităţile au comunicat cu cetăţenii într-o manieră cel puţin rudimentară, prin comunicate seci, cu cifre puţine, prezentate într-o manieră neintuitivă. În lipsa informaţiilor coerente şi accesibil prezentate, în rândul populaţiei s-a instalat confuzia, au înflorit teoriile conspiraţioniste şi a scăzut încrederea în autorităţi”, se arată în scrisoarea deschisă trimisă ministrului Vlad Voiculescu.

Organizaţiile fac referire la o serie de platforme web, dezvoltate de voluntari, ce şi-au propus să transforme puţinele informaţii oficiale în reprezentări intuitive, ce pot fi înţelese uşor de către orice cetăţean.

În zece luni de zile, trei din cele mai populare platforme – https://covid19.geo-spatial.org; https://www.graphs.ro; https://coronavirus.casajurnalistului.ro – au adunat peste 31 de milioane de vizualizări: 

”Suntem convinşi că transparenţa este o componentă esenţială în orice demers prin care statul doreşte să obţină încrederea cetăţenilor săi. Iar încrederea va fi esenţială pentru a trece cu bine următoarea perioadă, dat fiind că, pe lângă sănătate, securitatea financiară a sute de mii de cetăţeni ai ţării noastre este în mare cumpănă. Ştim că şi dumneavoastră ne împărtăşiţi acest crez”, au mai transmis organizaţiile.

Acestea solicită publicarea transparentă cel puţin a următoarelor date:

• Incidenţa la 14 zile la nivel de UAT;
• Numărul de persoane externate vindecate/judeţ/zi;
• Numărul de persoane externate/judeţ/zi;
• Numărul de persoane decedate/judeţ/zi;
• Numărul de persoane COVID-19 spitalizate în sectiile ATI/judeţ/zi şi numărul total de pacienţi ATI/judeţ/zi;
• Numărul de cazuri active/judeţ/zi;
• Numărul de persoane aflate în carantină institutionalizată/judeţ/zi;
• Numărul de persoane aflate în autoizolare/judeţ/zi;
• Numărul de persoane testate/judeţ/zi;
• Tipul de teste utilizate (RT-PCR, teste rapide) – proportie din pacientii testati judeţ/zi;
• Durata de timp între recoltarea de probe biologice-rezultat (zile) – exprimată ca mediană dacă nu se poate mai detaliat;
• Provenienţa persoanelor testate (autoizolare, carantină, testare voluntară, testare la prezentarea la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale, testare de rutină la locul de muncă) – exprimată în numere absolute, defalcate pe judeţ;
• Raportul dintre numărul de persoane testate pozitiv/numărul de persoane testate/zi;
• Numărul de pacienţi confirmaţi dar asimptomatici sau cu forme foarte uşoare;
• Provenienţa persoanelor testate pozitiv (autoizolare, carantină, testare voluntară, testare la prezentarea la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale, testare de rutină la locul de muncă) – exprimată în numere absolute;
• Perioada de timp între rezultatul pozitiv şi spitalizare (ore) – exprimată ca mediană dacă nu se poate mai detaliat;
• Numărul de persoane spitalizate/judet/zi(ideal pe spital);
• Tipul de transmitere pentru fiecare caz (comunitar/instituţional/focar cunoscut sau nou/internaţional/etc);
• Caracteristici ale persoanelor spitalizate/decedate (grupa de vârstă/vârsta, sex, afecţiuni preexistente/tipul afecţiunilor – cu asigurarea faptului că pacienţii nu pot fi identificaţi pe baza acestor informaţii) 
• Numărul de persoane reinfectate/judeţ/zi;
• Informaţii cu privire la focare (judeţ, locaţie, tip focar, număr de persoane confirmate, numărul potenţial de persoane ce pot fi afectate);
• Informaţii cu privire la centrele rezidenţiale (informaţii la nivel de centru: total rezidenţi, infectaţi, vindecaţi, decedaţi);
• Raportarea corecţiilor efectuate la nivel de număr de cazuri/decese pe judeţe/zi;
• Numărul de persoane testate/judeţ/zi, defalcate pe persoane vaccinate/persoane vaccinate cu rapel şi tip de vaccin;
• Numărul de persoane programate pentru vaccinare şi care nu se prezintă la centrul de vaccinare/judeţ/zi;
• Numărul de persoane adăugate ad-hoc pentru că au mai rămas doze/judeţ/zi;
• Numărul total de reacţii adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare/judeţ/zi, defalcate pe pe reacţii comune/minore şi reacţii majore;
• Numărul de doze de vaccinuri livrate/judeţ, defalcate pe tip de vaccin;
• Informaţii cu privire la materialele consumabile folosite la vaccinare/judeţ/zi;
• Informaţii cu privire la profilul socio-demografic al persoanelor vaccinate/judeţ/zi (ex: grupa de vârstă, sex, mediu rural/urban, etc);
• Procentul de vaccinare în rândul personalului sanitar/judeţ/zi;
• Numărul de doze disponibile zilnic la nivelul fiecărui centru de vaccinare;
• Numărul de genomuri secvenţiate împreună cu metadatele necesare conform recomandărilor OMS – minimum: data şi locaţia prelevării probei/ informaţiile adiţionale despre proba analizată şi despre caracteristicile pacientului ar extinde aplicatiile datelor genomice, în limita normelor etice şi criteriilor legislative (ex. tipul de probă, cum s-a obţinut proba, istoricul de călătorii al pacientului, informaţii clinice şi demografice); 
• Precizarea modului în care au fost selectate probele destinate secvenţierii (contact-tracing/ risk-based, etc) precum şi metoda folosită pentru secvenţiere;
• Durata până la obţinerea rezultatelor secventierii, precizarea modului în care pot fi accesate rezultatele, precizarea momentului în care sunt publicate în baze de date internaţionale (GISAID, Nextstrain, etc).

”Precizăm că, la acest moment, aproximativ un sfert din prefecturile din România publică regulat majoritatea datelor solicitate de noi, de multe ori punând menţiunea că sunt extrase din aplicaţia Corona-Forms. Dacă se poate acolo, se poate la nivelul fiecărui judeţ şi se poate face asta centralizat, să nu mai urmărim zilnic zeci şi sute de surse de informaţie oficială”, se mai arată în srisoare.

Documentul a fost redactat de Asociaţia geo-spatial.org, graphs.ro, Casa Jurnalistului şi susţinută de către Funky Citizens, Expert Forum, Asociaţia Corupţia Ucide, Centrul pentru Inovare Publică, ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Geeks for Democracy, Asociaţia CivicNet, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, Centrul pentru Inovaţie în Medicină, Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet – ApTI, Asociaţia Urbannect, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, #REZISTENŢA, Freedom House Romania, Rural Development Research Platform şi Comunitatea Declic.

Ministrul Sănătăţii a precizat, într-un mesaj pe Facebook, că a citit scrisoarea descisă şi lucrează pentru transparentizarea datelor.

”Am citit scrisoarea semnată de cele 21 de organizaţii din societatea civilă care cer transparenţă cu privire la datele despre evoluţia pandemiei de COVID-19 şi a campaniei de vaccinare. Pot doar să spun că organizaţiile neguvernamentale îşi doresc ceea ce îmi doresc şi eu: transparenţă, date în format deschis, o comunicare reală între Ministerul Sănătăţii şi oameni. Am pornit deja demersurile pentru transparentizarea datelor menţionate în scrisoarea deschisă şi în cel mai scurt timp vom reveni cu veşti bune”, a transmis ministrul Sănătăţii.