Nikol Paşinian obţine o majoritate, în urma alegerile legislative din Armenia

Premierul armean în exerciţiu Nikol Paşinian a obţinut o majoritate în alegerile leguslative anticipate de duminică, potrivit rezultatelor definitive publicate luni de către Comisia Electorală Centrală, potrivit căreia Partidul Contractul Civil al lui Paşinian a obţinut 53,9% din voturile exprimate, devansându-şi cu mult adversarul, blocul Armenia al fostului preşedinte Robert Kotcharian, cu 21% din voturile exprimate, după numărarea tuturor buletinelor de vot, reatează AFP.

Paşinian şi-a clamat victoria înaintea anunţării rezultatelor.

”Ştim deja că am obţnut o victorie convingătoare în alegeri şi vom avea o majoritate convingătoare în Parlament”, a anunţat, în noaptea de duminică spre luni, Paşinian, într-un discurs difuzat în direct, în care şi-a îndemnat susţinătorii să se renească luni seara în centrul Erevanului.

Numeroşi observatori se tem că ca proteste, chiar revolte, pot avea loc în urma unei campanii electorale vehemente, care a polarizat societatea armeană timp de câteva luni, după usturătoarea înfrângere militară de către Azerbaidjan.

Paşinian a fost primit la sediul de campanie al partidului său, cu strigăte de ”Bravo!” şi ”Victorie!” de către susţinători, care l-au aplaudat.

Robert Kotcharian a denunţat ”falsificări planificate dinainte” şi a cerut ”studierea cu atenţie a fraudelor presupuse şi semnalate”.

”Atât timp cât aceste probleme nu sunt soluţionate complet, Blocul (Armnia) nu va recunoaşte rezultatul scrutinului”, a anunţat formaţiunea sa, într-un comunicat.

Popularitatea lui Nikol Paşinian, un fost jurnalist în vârstă de 46 de ani, ajuns la putere în urma unei revoluţii paşnice împotriva fostelor elite corupte, a fost pusă la încercare de deruta Erevanului în timpul unui război cu Azerbaidjanul vecin, un inamic jurat, în toamna lui 2020.

După şase săptămâni de confriuntări armate, soldate cu peste 6.500 de morţi, Armenia a cedat teritorii importante asupra cărora deţinea controlul în urma unui prim război cu Baku, în anii ’90.

Cele două ţări îşi dispută Nagorno Karabah, o regiune azeră separatistă, cu populaţie majoritar armeană.

Această înfrângere, considerată o ruşine naţională, a cauzat o criză în Armenia şi la- obligat pe Paşinian să convoace alegeri legislative anticipate cu speranţa de a-şi consolida legitimitatea.

Mulţi dintre foştii săi susţinători îl acuză de faptul că este un ”trădător”, din cauză că a acceptat un armistiţiu şi că se îndreaptă de-acum către adversariisăi.

După ce a obţinut 70% din voturile exprimate în alegerile legislatove din 2018, Paşinian viza un scor de 60% în alegerile de duminică.

Însă formaţiunea sa era creditată cu doar 25% din intenţiile de vot în singurul sondaj disponibil, după Blocul ”Armenia” al lui Robert Kotcharian, creditat cu 29%, iar mai multe partide aveau şansa să intre în Parlament potrivit acestui sondaj.

Paşinian le-a cerut săptămâna trecută compatrioţilor să-i dea un ”mandat de oţel” şi a avertizat împotriva unui ”război civil”.

”Poporul ne-a dat un mandat pentru dictatura dreptului şi legii, iar noi trebuie să-l folosim imediat”, a subliniat în noaptea de duminică spre luni, clamându-şi voictoria.

”Noi suntem o echipă, spre deosebire de administraţia actuală, cu experienţă, cunoştinţe, forţă şi voinţă”, a declarat, la rândul său, Robert Kotcharian, care pozează drept un lider experimentat.

Robert Kotcharian, preşedintele acestei foste republicisovietice din 1998 în 2008, a fost acuzat în trecut de fraude electorale şi este vizat într-o anchetă cu privire la corupţie.

”Paşinian ar putea obţine mai multe mandate”, cu ajutorul regiunilor rurale şi indecişilor, care vor vota ”nu pentru a-l susţine, ci din cauza fricii şi urii faţă de Kotcharian”, declara AFP analistul armeano-amaerican Richard Giragosyan.

În pofida acuzaţiilor opoziţiei, Comsia Electorală Centrală a dat asigurări că ”per ansamblu alegerile s-au desfăşurat conform legii”.

Prezenţa la vot a atins 49,4%, după ce în 2018 a fost de 48,6%.

Observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) însărcinaţi cu supravegherea transparenţei scrutinului, urmau să prezinte luni un raport.

Aproximativ 2,6 milioane de armeni au fost chemaţi duminică la urne, pentru a alege cel puţin 101 deputaţi într-un mandat de cinci ani.