Mali, din nou în criză, după arestarea de către militari a preşedintelui Bah Ndaw şi premierului Moctar Ouane; comunitatea internaţională denunţă o ”lovitură în forţă”

Preşedintele de tranziţie din Mali Bah Ndaw şi premierul Moctar Ouane au fost arestaţi de către militari, o lovitură în forţă la nouă luni după un puci, o acţiune condamnată puternic de către comunitatea internaţională, relatează AFP.

Bah Ndaw şi Moctar Ouane au petrecut noaptea de luni spre marţi pe mâna militarilor, care i-au escortat cu forţa, luni, în tabăra Kati, un loc important al aparatului Apărării, situată la câţiva kilometri de Bamako, potrivit unor surse apropiate militarilor.

Nicio altă precizare nu a fost oferită de această sursă, care s-a exprimat sub protecţia anonimatului în condiţiile unei situaţii schimbătoare.

Militarii păstrează tăcerea asupra intenţiilor pe care le au, în pofida unor specualaţii cu privire la o demisie forţată a liderilor tranziţiei, ca în 2012 sau 2020.

Mali se află într-o criză profundă şi multiformă de ani de zile, în contextul unor incertitudini, zvonuri şi activităţi diplomatice şi politice, înaintea sosirii mediatorului statelor vest-africane Goodluck Jonathan.

Hashtaguri împotriva unui nou puci se multiplică pe reţele de socializare, iar misiunea ONU în Mali (MINUSMA) a dezminţit tweeturi care-i uzurpă idenitatea şi care anunţau numirea unui nou premier.

Preşedintele şi premierul au fost atrestaţi luni, la doar câteva ore după ce au format un nou guvern, în urma demisiei precedentului, care se confrunta cu o contestare tot mai mare.

Locuitorii ţării nu au nicio îndoială că este vorba despre coloneii care au organizat puciul de la 18 august 2020 şi care l-au obligat atunci pe preşedintele ales Ibrahima Boubacar Keita să demisioneze în urma mai mutor luni de mobilizare populară, aceiaşi care i-au instalat e actualul preşedinte şi premier în post.

Sub conducerea discretă a colonelului Assimi Goïta, numit vicepreşedinte de tranziţie, ei şi-au păstrat acapararea asupra puterii. Ei s-au angajat, la presiunea comunităţii internaţionale, să predea această putere unor civili aleşi după 18 luni şi nu trei ani, cât consideră ei necesar.

DELEGAŢIE M5 LA KATI

Componenţa Guvernului de tramziţie, anunţată luni, a părut să-i nemulţumească pe colonei. Militari au fost prevăzuţi în posturi-cheie, însă din Executiv nu făceau parte doi reprezentanţi ai fostei junte, deţinători ai portofoliilor extrem de importante ale Apărăii şi Securităţii.

MINUSMA; Comunitatea Statelor Vest-Africane (CEDEAO), Uniunea Africană (UA), Franţa, Statele Unite, Regatul Unit, Germania şi Uniunea Euroeană (UE) condamnă ”ferm tentativă de lovitură în forţă”.

Ele cer într-un comunicat comun ”eliberarea imediată şi necondiţionată” a liderilor de tranziţie, faţă de care îşi exprimă ”susţinerea fermă” şi resping în avans orice fapt împlinit, inclusiv o demisie forţată a liderilor arestaţi.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a îndemnat luni, într-un tweet, ”la calm” în Mali şi la ”eliberarea necondiţionată” a lui Ndaw şi lui Ouane.

Potrivit unor diplomaţi, Consiliul de Securitate al ONU ar putea organiza o reuniune de urgenţă în zilele următoare.

O delegaţie a Mişcării 5 Iunie (M5) – care a condus în 2020 contestarea fostului preşedinte Ibrahim Boubacar Keita, demis, şi care a fost marginalizată de către colonei – s-a dus în tmpul nopţii de luni spre marţi la Kati.

Autorităţile de tranziţie anunţau, la jumătatea lu aprilie, organzarea la 31 octombrie a unui referendum în vederea unei revizuiri a Constituţiei, promisă de mult timp, şi au stabilit în februarie-martie 2022 organizarea unor alegeri prezidenţiale şi legislative, în urma cărora să predea puterea liderilor civili aleşi.

O îndoială există, însă, în continuare, cu privire la capacitatea acestora de a-şi respecta programul, într-un context al unei crize politice în care violenţe jihadiste şi alte violenţe continuă neîncetat şi în care se acumulează semne ale unei nemulţumiri sociale.

Principala organizaţie sindicală a anunţat o nouă grevă săptămâna aceasta.

Mali, o ţară cu 19 milioane de locuitori, şi vecinii săi Nigeria şi Burkina Faso se află într-o spirală a unor violenţe jihadiste şi intercomunitare soldate cu mii de morţi şi sute de mii de deplasaţi.