Macron recunoaşte, într-un discurs la Memorialul din Kigali, ”responsabilităţile” franţei în genocidul din Rwanda din 1994

Preşedintele francez Emmanuel Macron a ”recunoscut responsabilităţile” Franţei în genocidul din Rwanda din 1994, într-un discurs susţinut joi, la Memorialul genocidului, la Kigali, relatează AFP.

Franţa ”nu a fost complice”, însă a ”a făcut prea mult timp să prevaleze tăcerea asupra examinării adevărului”, a declarat el în acest discurs, foate aşteptat, în cadrul unei vizite oficiale în Rwanda, prezentată drept o ”etapă finală în normalizarea relaţiilor” celor două ţări, după mai bine de 25 de ani de tensiuni pe tema rolului jucat de Franţa în această tragedie.

Rămăşiţe ale unui număr de peste 250.000 de victime sunt înhumate la Memorialul genocidului, situat în Gisozi, un cartier din capitala rwandeză.

Macron recunoaşte că Franţa are ”un rol, o istorie şi o responsabilitate politică în Rwanda, în pofida faptului că ”nu a fost complice” în genocid.

El consideră că ţara sa are totodată ”o datorie de a privii istoria în faţă şi de a recunoaşte partea de suferinţă pe care a provocat-o poporului rwandez”.

”Franţa nu a înţeles că, vrând să se opună unui conflict regional sau unui război civil, rămânea de fapt alături unui regim genocidar. Ignorând alertele celor mai lucizi observatori, Franţa îşi asuma o responsabilitate copleşitoare, într-un angrenaj care a condus la ceea ce este mai rău, în timp ce încerca să evite acest lucru”, a adăugat el.

Macron a precizat, de asemenea, rolul Franţei în genocidul tutsi din 1994.

”Stând, cu umilinţă şi respect, alături de voi, în această zi, tocmai recunosc amploarea responsabilităţilor noastre. Astfel continuă opera cunoaşterii şi adevărului care permite, numai ea, rigoarea activităţii de cercetare şi a istoricilor”, a declarat şeful statului francez.

”UN GEST FĂRĂ O CONTRAPARTIDĂ”

Emmanuel Macron a subliniat în continuare că ”recunoaşterea acestui trecut, a responsabilităţii noastre” este ”un gest fără o contrapartidă”, care să permită ”continuarea operei justiţiei. Ne angajăm ca nicio persoană suspectată de genocid să nu poată scăpa justiţiei”.

Prin acest discurs foarte simbloc, preşedintele Republicii franceze vrea să şteargă cei ”27 de ani de dstanţă amară” care au trecut – ”douăzeci şi şapte de ani de neînţelegere, de încercări de apropiere sincere, dar neizbutite. 27 de ani de suferinţă a celor a căror istorie intimă rămâne bruscată de antagonismul amintirii”, a declarat el.

”NOUĂ PAGINĂ”

În marja acestei vizite, Macron a anunţat că vrea ”să scrie o nouă pagină cu Rwanda”, la un sfert de secol de la genocidul din 1994, în care Franţa a jucat un rol.

Vizitarea Rwandei este ”un act deosebit de puternic al preşedintelui Republicii” franceze şi ”este semnul, cred, al unei memorii pacificate, al unei relaţii înnoite”, aprecia miercuri un purtător de cuvânt al Guvernului francez, Gabriel Attal.

Genocidul tutsi, comis de către hutu de la 7 aprilie la 17 iulie 1994, s-a soldat cu 800.000 până la un milion de victime.