Justiţia britanică refuză să-l elibereze pe Julian Assange, după ce respinge cererea de extrădare a SUA, în aşteptarea soluţionării apelului Washingtonului

Justiţia britanică a hotărât miercuri, în pofida refuzului său de a-l extrăda către Statele Unite pe Jualian Assange, să-l menţină în închisoare pe fondatorul WikiLeaks, în aşteptarea examinării apelului Statelor Unite, care vor să-l judece după ce a dezvăluit o cantitate uriaşă de documente confidenţiale, relatează AFP.

Australianul în vârstă de 49 de ani, inculpat de spionaj de către justiţia americană, a obţinut luni o primă victorie.

Judecătoarea britanică Vanessa Baraitser a refuzat extrădarea fondatorului WikiLeaks către Statele Unite, invocând riscul unei sinucideri a acestuia în sistemul carceral american.

În urma acestei hotărâri, autorităţile americane au anunţat tribunalul penal Old Bailey de la Londra că intenţionează să facă apel.

Vanessa Baraitser a apreciat miercuri că există ”motive serioase să se creadă că, dacă domnul Assange este eliberat azi (miercuri), el nu se va prezenta la tribunal în cadrul procedurii recursului”.

Reprezentanta acuzării, Clair Dobbin, a subliniat că Julian Asaange are ”resurse” pentru a fugi şi a evocat o propunere a Mexicului de a-i acorda azil.

Avocatul lui Julian Assange Edward Fitzgerald a respins acest risc. El a pledat faptul că clientul său are ”toate motivele” să nu se sustragă justiţiei britanice, care s-a pronunţat în favoarea sa luni.

Julian Assange a fost arestat de către poliţia britanică în aprilie 2019, după ce a petrecut şapte ani închis în sediul Ambasadei Ecuadorului la Londra, în care s-a refugiat în timp ce era eliberat pe cauţiune.

El se temea atunci de o extrădare către Statele Unite sau Suedia, unde a fost inculpat de viol, acuzaţii care au fost ulterior abandonate.

Australianul, susţinut de numeroase organizaţii de apărarea libertăţii presei, riscă 175 de ani de închisoare în Statele Unite, după ce a difuzat, începând din 2010, peste 700.000 de documente clasificate despre activităţi militare şi diplomatice americane şi războaiele din Irak şi Afganistan.

Statele Unite îi reporşează faptul că a pus în pericol surse ale serviciilor americane de spionaj, o acuzaţie pe care australianul o contestă.

Între documentele publicate se află o înregistrare video care surprinde uciderea unor civili în tiruri trase dintr-un elicopter american de luptă, în Irak, în iulie 2007. Între civilii ucişi atunci se află doi jurnalişti de la agenţia de presă Reuters.

În cursul procesului, care s-a desfăşurat timp de cinci săptămâni, în februarie, un psihiatru care l-a examinat pe Assange a evocat un risc de sinucidere ”foarte mare”, în cazul în care acesta este extrădat în Statele Unite.

Avocaţii australianului au denunţat o procedură ”politică”, bazată pe ”minciuni”.

Refuzul justiţiei britanice de a-l extrăda a fost primit cu uşurare de către susţinătorii lui Julian Assange, însă nu i-a liniştit cu privire la rezolvarea cazului acestuia, o ameninţare la libertatea presei, denunţă unii experţi.

Judecătoarea britanică a respins toate argumentele apărării privind libertatea de exprimare.

Ea apreciat că un acord încheiat de către Assange cu grupuri de hackeri în vederea obţinerii unor documente ”la făcut să depăşească rolul de jurnalist de investigaţie”.