Franţa refuză să se lase instrumentalizată şi suspendă operaţiunile militare comune cu forţele juntei din Mali, la o săptămână după o nouă lovitură de stat în ţara africană

Ministerul francez al Apărării a suspendat ”temporar operaţiunile militare comune cu forţele din Mali” şi ”misiunile naţionale de consiliere” a acestora, la o săptămână după o nouă lovitură de stat la Bamako, un avertisment adresat de Paris juntei, însă continuă Operaţiunea Barkhane, angajată în Sahel, împotriva unor grupări jihadiste armate, relatează AFP.

”Aceste decizii vor fi reevaluate în zilele următoare, în funcţie de răspunsul autorităţilor din Mali”, anunţă Ministerul francez al Aramatelor, care reiterează ”liniile roşii” prezentate de către CEDEAO şi Uniunea Africană (UA) în Mali în vederea unei garantări a unei tranziţii politice la Bamako.

Colonelul Assimi Goita a fost numit preşedinte al ţării la 28 mai, la doar câteva luni după un puci pe care l-a condus, prin care l-a întlăturat de la putere pe Ibrahim Boubacar Keita în vară.

Cancelariile au îndoieli cu privire la intenţiile reale ale colonelului Goita şi cu privire la promisiunea acestuia a unei reveniri la o normalitate democratică în 2022.

Parisul denunţă o situaţie ”de neadmis”.

Preşedintele francez Emmanuel Macron îşi exprima fermitatea duminică la Journal du Dimanche (JDD).

”Nu voi rămâne alături de o ţară în care nu mai există legitmitate democratică şi tranziţie”, avertiza el.

Macron avertiza de asemenea împotriva ”tentaţiei” islamizării Mali.

”Noi nu avem vocaţia să rămânem etern acolo”, sublinia Macron referindu-se la o retragere.

Franţa este angajată în Sahel din 2013. Peste 5.000 de militari francezi sunt staţionaţi în această zonă.

Succese militare tactice împotriva Statului Islamic (SI) şi Al-Qaida nu au împiedicat, însă, o deteriorare a situaţiei în domenul securităţii.

Lipsa unei racţii politice faţă de criza din Sahel şi un eşec în centrul Mali alimentează îndoiali.

Prin suspendarea temporară a operaţiunilor în Mali, Parisul lansează un avertisment puternic.

Junta militară de la Bamako a confirmat, vara trecută, acordurile militare cu Franţa. Stabilitatea puterii sale este corelată cu o slăbire a grupărilor jihadiste.

Însă Parisul nu vrea să fie instrumentalizat.

De asemenea, Operaţiunea Barkhane se confruntă cu tot mai multe probleme.

Franţa încearcă de un an de zile să ”europenizeze” criza din Sahel. Însă, în lipsa unei legitimităţi democratice în Sahel, Parisul întâmpină dificultăţi în a fi urmat de către partenerii săi.

În plus, instabilităţii cronice a Mali se adaugă problema Ciadului. În urma decesului lui Idriss Déby, Ciadul se confrutnă cu o perioadă de incertitudine.

Franţa, sub presiunea evenimentelor, încearcă să ia iniţiativa.