Curtea Supremă remaniată de Trump urmează să examineze în toamnă dreptul la avort al americanecelor

Curtea Supremă a Statelor Unite a acceptat luni să examineze, din nou, dreptul femeilor la avort, ceea ce prefigurează, având în vedere solida majoritate conservatoare a instanţei, un cadru mai restrictiv, relatează AFP.

Înalta curte, în cadrul căreia o treime dintre cei nouă judecători au fost numiţi de către Donald Trump, urmează să examineze în toamnă o lege din statul Mississippi care interzice majoritatea avorturilor începând din a 15-a săptămână de sarcină.

În Statele Unite, în lipsa unui cadrul legislativ, Curtea Supremă este cea care a recunoscut dreptul femeilor la avort, într-o hotărâre istorică, în 1973, intitulată ”Roe v. Wade”.

Ea a precizat ulterior că femeile pot să avorteze atât timp cât fătul ”nu este viabil”, ceea ce corspunde săptămânii a 22-a a sarcinii.

O parte a populaţiei, mai ales mediile religioase, continuă să se opună aprig întreruperii voite a sarcinii, iar state conservatoare au adoptat, de-a lungul timpului, legi care restrâng accesul femeilor la aceste intervenţii.

Însă legile care încalcă în mod direct cadrul stabilit de către Curea Supremă, mai ales cele care interzic toate avorturile sau le limitează la primele săptămâni de sarcină, au fost invalidate în mod sistematic de către tribunale.

Legea din Mississippi a fost blocată atât în prima instanţă, cât şi în apel.

Autorii acesteia au decis atunci să facă recurs la ”templul” dreptului american.

Curtea Supremă ar fi putut să refuze să primească acest caz – la fel ca în imensa mahoritate a cazurilor -, ceea ce ar fi validat hotărârile.

Prin faptul că a acceptat să examineze acest recurs, Curtea sugerează că ar putea  avea loc schimbări.

Curtea nu şi-a motivat decizia, însă a anunţat că vrea să se limiteze la o problemă juridică şi anume dacă ”toate interzicerile avorturlui înaintea viabilităţii (foetusului) sunt contrare Constituţiei”.

Cu scopul a de a atrage electoratul religios de dreapta, Trump a promis, în campania sa din 2016, să numească în tribunale federale judecători cu valori conservatoare şi mai ales care se opun avortului.

În mandatul său, miliardarul a numit trei magistraţi la Curtea Supremă, inclusiv pe Amy Coney Barrett, o catolică ferventă, în locul campioanei drepturilor femeii Ruth Bader Ginsburg, care a murit în septembrie.

Intrarea lui Amy Coney Barrett în Curtea Supremă a galvanizat opozanţii avortului, iar texte restrictive s-au multiplicat, în ultimele luni, în Statele Unite.