Coaliţia ecologisto-conservatoare austriacă, fragilizată de expulzarea a trei fete în Georgia şi Armenia

Coaliţia inedită şi foarte urmărită a conservatorilor cu ecologiştii în Austria se află în centrul unor presiuni, în urma expulzării a trei fete, care scoate la lumină fracturi care au fost mascate până acum de pandemia covid-19, relatează Euronews.

Condamnările se multiplică, pe eşicherul stâng – ”nedemn”, ”iresponsabil”, ”intolerabil” – după ce ministrul de Interne Karl Nehammer (ÖVP, dreapta) a expulzat joi către Georgia şi Armenia trei eleve apătrate în zadar de comitete de susţinere.

Într-un gest rar, preşedintele Alexander Van der Bellen, foarte popular, a ieşit joi seara din rezerva pe care şi-a impus-o şi a condamnat foarte aspru această măsură.

”Nu pot şi nu vreau să cred că trăim într-o ţară în care să ajungem aici”, a denunţat pe Facebook acest fost lider al Partidului Verzilor (Die Grünen), ales împotriva extremei drepte în 2016, care s-a declarat ”profund afectat”.

Vicecancelarul ecologist Werner Kogler i-a urmat exemplul, în pofida faptului că încearcă de obicei să dea imaginea unei armonii în coaliţie.

”Expulzarea acestor tinere” – care s-au născut sau au crescut pe teritoriul austriac – şi care sunt ”bine integrate” este ”inumană şi iresponsabilă”, cu atât mai mult în perioada pandemiei coviid-19, şi-a experimat el indignarea.

”Intolerabil”, a comentat la rândul său ministrul Sănătăţii Rudolf Anschober, tot ecologist, ocupat cu gestionarea crizei sanitare cauzată de covid-19.

PARTENERI NEPOTRIVIŢI

Aproximativ 1.000 de persoane au manifestat joi la Viena, însă miniştrii conservatori le-au spus că aplică legea – una dintre cele mai rigide în Europa, care are la bază dreptul sângelui şi nu cel al teroitoriului.

Acest tip de expulzare cu poliţia nu este tocmai rară, însă este mai puţin mediatizată decât acum.

Polemica se amplifică şi are loc după alte incidente între cei doi aliaţi în coaliţia formată în urmă cu un an, prin care Verzii au ajuns prima oară la putere, ca parteneri minoritari ai conservatorilor.

Mariajul lor era considerat puţin viabil de către unii observatori – în contextul în care cele două formaţiuni au poziţii diametral opuse pe tema migraţiei, centrală în această ţară atractivă din punct de vedere economic.

Conservatorii, conduşi de către tânărul şi ambiţiosul Sebastian Kurz, este necesar să ofere garanţii ale fermităţii lor multor alegători dezamăgiţi de extrema dreaptă, care s-a scufundat din cauza unui scandal în 2019.

Ecologiştii revendică o politică de primire deschisă şi au condamnat deja, în septembrie, refuzul cancelarului de a primi refugiaţi din tabăra Moria, din Grecia, distrusă de un incendiu.

Însă această controversă s-a stins, iar o reintensificare a epidemiei a monopolizat dezbaterea.

MODIFICĂRI CLIMATICE VERSUS MIGRAŢIE

De această dată însă, ”este un adevărat test de rezistenţă pentru Gvern”, comentează pentru AFP politologul Thomas Hofer.

”Baza Verzilor dă tonul, pentru că ea consideră că are de îngiţit tot mai mult”, analizează el.

Din cauza unei scăderi a popularităţii în sondaje, în contextul în care a o izolare strictă nu a condus la scăderea contaminărilor, conservatorii ”vor să-şi consolideze voturile pe care le-au primit de la extrema dreaptă” campând pe această linie politică.

Împotriva valului masiv de refugiaţi din 2015, Sebastian Kurz a adoptat numeroase măsuri vizând o limitare a migraţiei, pe când se afla la guvernare împreună cu partidul naţionalist FPÖ, în perioada decembrie 2018-mai 2020.

După ce a intrat în alianţă cu Verzii, el a obţinut de la aceştia permsiunea de a continua să fie ferm, în schimbul unor sacrificii economice substanţiale, în cadrul luptei împotriva modificărilor climatice.

”Verzii se află în acest moment într-o poziţie un pic umilitoare, dar nu cred că vor vrea să spargă Gvernul în acest stadiu”, apreciază Hofer.

”Ei vor să arate că pot să-şi avanseze cauza”, consideră el.

În opinia sa, Verzii cred în continuare că pot ”înverzi” sistemul fiscal, iar cancelarul are tot interesul faţă de această alianţă, pentru a demonstra Europei că proiectul său politic – o ecologie conservatoare – este un model viitor.