Charlotte Gainsbourg vrea să deschidă pentru public casa tatălui ei „înainte de finalul anului”
Vizualizări: 293, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
„Înainte de finalul anului dacă va fi posibil” Charlotte Gainsbourg vrea, mai mult ca niciodată, să deschidă pentru public hotelul particular al tatălui ei Serge, decedat acum 30 de ani, pentru a face „un adevărat loc ancorat în patrimoniul parizian”, a mărturisit ea pentru AFP.
Actriţa vorbeşte, într-un interviu pentru AFP, ce semnifică pentru ea locuinţa tatălui şi ce ar putea să vadă publicul în strada Verneuil 5 bis din Paris.
„Este hotelul său particular, nu vom descoperi lucruri despre opera sa, ci cadrul activităţii sale. Este el, cu personalitatea lui, destul de suprinzătoare. Avem în minte imaginea artiştilor care trăiesc în spaţii imense, luxoase, aici este relativ modest. Iniţial, aici su fost grajduri, nu cu tavan înalt, nu este apartamentul haussmanian prin excelenţă. Există o bucătărie minusculă. La început, a fost casă de familie, împreună cu mama, sora mea, el şi cu mine. Pe vremea mamei mele (Jane Birkin), erau puţine lucruri, apoi a fost din ce în ce mai multă dezordine (râde). L-a transformat în timpul vieţii sale într-un muzeu plin de obiecte, era greu să mergi fără să-ţi fie frică să nu spargi ceva”.
Dintre obiectele reprezentative, care o emoţionează pe actriţă se află „un bust al mamei mele. Este un mulaj al corpului ei, foarte frumos. La început a fost din ipsos, apoi l-a refăcut în bronz”.
Charlotte Gainsbourg spera să deschidă casa în luna martie, „dar este imposibil (din cauza crizei sanitare, n.r). Sperăm odată cu începerea anului şcolar, înainte de finalul anului dacă este posibil”.
Serge Gainsbourg, artist cult, a murit pe 2 martie 1991.
Unic în peisajul artistic, Serge Gainsbourg a fost poet, muzician, cântăreţ şi compozitor, regizor şi actor francez. Una dintre cele mai importante figuri ale culturii franceze, Gainsbourg este celebru pentru lansările operelor sale adesea provocatoare şi scandaloase, care au stârnit revoltă în Franţa, împărţind opiniile publicului. Greu de încadrat într-un stil, diversitatea sa artistică a variat de la jazz, la debut, şi yé-yé, până la rock, funk, reggae şi muzică electronică.
A scris melodii pentru Brigitte Bardot, Dalida, Françoise Hardy, Marianne Faithfull, Nico, Michèle Torr, Valérie Lagrange. A lansat clasicele câtece: „Harley Davidson”, „Comment te dire adieu”, „La Javanaise”, „Le poinçonneur des Lilas”, „Poupée de cire, poupée de son”, „Lemon Incest”, „Love on The Beat” şi „Je t’aime, moi non plus”.
