„Câmp de maci”, unul dintre cele mai premiate filme româneşti ale anului, refuzat de mai multe cinematografe din ţară

„Câmp de maci”, unul dintre cele mai premiate filme româneşti ale anului, care spune povestea unui jandarm a cărui relaţie cu un alt bărbat îi ameninţă stabilitatea profesională şi personală, a fost refuzat de mai multe cinematografe din ţară, potrivit producătoarei Velvet Moraru.

Primul lungmetraj al regizorului de teatru Eugen Jebeleanu a fost prezentat în premieră mondială anul acesta la Festivalul Internaţional Tallinn Black Nights (PÖFF). Cu mai multe premii internaţionale în palmares, două dintre ele fiind acordate pentru cea mai bună interpretare actorului Conrad Mericoffer (la Festivalul Internaţional de Film Gijón şi Festivalul Internaţional de Film de la Torino), lungmetrajul a fost recompensat şi cu trofeul pentru regie la TIFF (Festivalul Internaţional de Film Transilvania), unde a primit şi premiul publicului pentru un film din competiţie.

În România a fost prezentat la festivalul Anonimul, iar în cinematografe a avut premiera pe 17 septembrie.

Premiera de gală a fost „o sărbătoare venită ca o binemeritată recompensă după travaliul organizării unei premiere de film în Bucureştiul anului 2021”, a declarat Moraru pentru News.ro. „Am fost nevoiţi să împărţim premiera în două proiecţii consecutive, ca să putem găzdui deopotrivă echipa, invitaţii şi publicul plătitor de bilet. Mulţumesc pe această cale echipei de la Institutul Cultural Francez, pentru răbdarea şi generozitatea cu care au contribuit la organizarea acestui eveniment. Este însă de necrezut că în cel mai mare oraş al acestei ţări nu mai există o sală de cinema de sine stătătoare, în afara mall-urilor, capabilă să găzduiască un eveniment de amploarea unei premiere de gală, fără a fi nevoie de trucuri logistice”.

Realizat după un scenariu de Ioana Moraru, filmul prezintă o zi din viaţa lui Cristi (interpretat de Conrad Mericoffer), un tânăr jandarm din Bucureşti. În timpul unei vizite scurte a lui Hadi (Radouan Leflahi), bărbatul cu care are o relaţie la distanţă, Cristi şi colegii lui participă la o intervenţie într-un cinematograf din centru, unde mai multe persoane sabotează proiecţia unui film LGBTQ+. În mijlocul scandalului din cinema, o relaţie pasageră din trecut cu un alt bărbat revine şi îi ameninţă stabilitatea profesională şi personală.

Având în vedere subiectul abordat, producătoarea se aştepta la refuzuri din partea sălilor de cinema din ţară. Acestea au existat, însă nu au fost motivate.

„Nu am avut dificultăţi atât de mari precum mă aşteptam, deşi eram pregătiţi pentru refuzuri. Am avut câteva oraşe care ne-au respins filmul – Braşov, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Suceava, Vaslui. Nu ne-au dat motive decât cei de la Suceava, iar acelea au fost contractuale”, a explicat ea.

Deşi devreme pentru a stabili dacă are succes în ţară, cifrele şi reacţiile sunt promiţătoare. „Cred că publicul din România a apreciat filmul şi fac această afirmaţie uitându-mă pe reţelele de socializare şi pe cronici şi luând în calcul Premiul Publicului de la TIFF şi publicul de 2.500 de oameni care l-au văzut într-o proiecţie unică la Anonimul. Spre deosebire de publicul străin, spectatorii români pot interpreta altfel dialogurile pe care s-a pus mult accent în poveste şi implicit pot accesa umorul conţinut în limbaj, ceea ce îi apropie de film”.

Producătoarea a continuat: „Sper ca cei care vor dori să vadă «Câmp de maci» să se raporteze la poveste şi personaje aşa cum şi-au dorit Eugen şi Ioana, dar cu siguranţă vor fi şi spectatori care se vor împiedica de subiectul poveştii. Rămâne de văzut care va fi prestaţia filmului în cinematografe, unde filmul va fi expus publicului mai larg, nu doar publicului consumator de festival de film. În acelaşi timp, nici măcar acest criteriu nu va putea fi un instrument de măsurare complet, pentru că nu putem ignora pirateria, căreia eu, chiar în calitatea mea de producător de film, nu ştiu dacă pot sau dacă trebuie să mă mai opun”.

Întrebată dacă se aştepta ca distribuţia în cinematografe să fie o provocare, Velvet Moraru a punctat: „Mi-a cam tremurat sufletul pentru lansare, pentru că îmi era teamă că se vor închide cinematografele din pricina pandemiei. Sperăm că vom mai avea timp la dispoziţie să poate fi văzut la cinema”.

Începând cu 17 septembrie, filmul poate fi urmărit în 20 de cinematografe din 11 de oraşe din ţară (Bacău, Botoşani, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Sibiu, Timişoara).

„Îmi doresc ca acest film care tratează un subiect de interes public şi care oferă o voce unei comunităţi discriminate printr-o poveste despre iubire, despre imposibilitatea de a iubi şi de a lua decizii, să ajungă la cât mai mulţi oameni”, a transmis regizorul Eugen Jebeleanu înainte de premiera lungmetrajului.

Pe lângă proiecţiile din ţară, „Câmp de maci” va avea o proiecţie specială în parteneriat cu asociaţia Accept, joi, 23 septembrie, de la ora 20:00, la Cinema Muzeul Ţăranului Român. Proiecţia va fi urmată de o discuţie alături de o parte din echipa filmului, alături de Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului, Dani Prisacariu, coordonator Luna Istoriei LGBT 2013, şi moderată de Teodora Ion Rotaru, directoare executivă Accept.

Filmul a fost prezent în peste 40 selecţii oficiale la festivaluri din Europa, Statele Unite ale Americii şi Asia.

Din distribuţia filmului mai fac parte Alexandru Potocean, Cendana Trifan, Ionuţ Niculae, Alex Călin, Rolando Matsangos şi George Piştereanu. Filmul este produs de Velvet Moraru, imaginea este semnată de Marius Panduru, montajul de Cătălin Cristuţiu, sunetul de Alex Dragomir, iar scenografia şi costumele de Velica Panduru.

„Câmp de maci” este o producţie Icon Production, în coproducţie cu Motion Picture Management şi Cutare Film, realizată cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei. Proiectul este co-finanţat de Uniunea Europeană prin programul Creative Europe – Media 2017 şi a fost selectat în programul Connecting Cottbus – work in progress, 2019.

Biletele se găsesc în reţelele Eventbook, Cinema City şi Happy Cinema.

Eugen Jebeleanu şi-a început cariera ca regizor de teatru şi de mai bine de 10 ani şi-a concentrat eforturile artistice pe proiecte politice şi sociale. În 2010, a fondat alături de dramaturgul Yann Verburgh compania de teatru Compania 28, iar din 2016, a colaborat cu Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, unde a realizat trei spectacole. În 2017, a regizat „Căpcăuni”, un proiect care a fost recompensat de către Fédération d’Associations de Théâtre Populaire (FATP). Pentru spectacolul „Itinerarii. Într-o zi, lumea se va schimba” din 2019 a primit premiul „Lucian Pintilie” pentru cea mai bună regie în cadrul Galei Premiilor UNITER. Cel mai recent spectacol al său, „I Was Looking at the Ceiling and Then I Saw the Sky”, de John Adams, este o colaborare cu Opera din Lyon şi reprezintă primul său proiect de operă contemporană. Spectacolele sale au fost invitate în numeroase festivaluri din România, Polonia, Danemarca, Germania, Moldova.