Armistiţiu provizoriu în Afganistan, de Eid el-Fitr, după o intensificare a violenţelor

Un armistiţiu de trei zile, încheiat de către talibani cu forţele afgane, a intrat în vigoare joi, după săptămâni de confruntări armate intense în întreaga ţară, relatează AFP.

Propus de către insurgenţi şi acceptat de către preşedintele afgan Ashraf Ghani, acest armistiţiu are loc cu ocazia Eid al-Fitr, sărbătoarea musulmană care marchează încheierea Ramadanului.

Afganistanul se confruntă cu o intensificare puternică a violenţelor de la 1 mai, data la care Statele Unite urmau să-şi retragă cei 2.500 de militari staţionaţi în ţară, în baza Acordului de la Doha, încheiat în februarie 2020 de Donald Trump cu talibanii.

Acest armistiţiu, al patrulea în aproape 20 de ani de război, urmează să le ofere un răgaz familiilor să sărbătorească Eid.

Joi dimineaţa, în întreaga ţară, bărbaţi, femei şi copii s-au dus la moschei sau pe terenuri vaste pentru a spune rugăciunea care lansează Eid, care se încheie sâmbătă.

Autorităţile au desfăşurat forţede securitate în mai multe moschei mari din kabul. Acestea au percheziţionat credincioşii la sosirea la rugăciune, imediat după răsărit.

”Vrem un armistiţiu permanent. Ne-ar face mai fericiţi, pentru că ar salva multe vieţi”, declară un louitor al provinciei Nangarhar, Amir Jan Sulaimankhil.

”O SOLUŢIE POLITICĂ”

În discursul său de Eid, preşedintele Ashraf Ghani i-a îndemnat pe talibani să accepte un armistiţiu durabil, în contextul în care forţele internaţionale pleacă din ţară.

”Noi nu vrem ca voi să vă predaţi, ci vrem să acceptaţi o soluţie politică. Războiul nu este o soluţie”, a subliniat el.

Zeci de mii de afgani au fost ucişi sau nevoiţi să-şi părăsească locuinţa din cauza războiului, marcat de o resurgenţă a talibanilor, care au cucerit numeroase regiuni din ţară.

Insurgenţii şi Guvernul afgan au lansat negocieri de pace, în septembrie, însă acestea se află într-un punct mort.

În trecut, armistiţiile au fost în mare respectate, o modalitate prin care liderii talibani vor să arate că deţin controlul asupra multor facţiuni active în ţară.

”El (liderul mişcării insurgente, Hibatullah Akhundzada) intenţionează să dovedească faptul că este stăpânul războiului şi păcii”, apreciază analistul politic afgan Fawad Kochai, la Kabul.

”MENŢINEREA DIRECŢIEI”

Washingtonul şi NATO s-au angajat să-şi retragă împreună trupele staţionate în Afganistan până la 11 septembrie, data marcării a 20 de ani de la atentatele teroriste din 2001.

Puţini cred că forţele afgane vor face faţă talibanilor fără protecţia forţelor aeriene şi forţelor speciale americane.

Insurgenţii evită confruntări armate cu trupe americane, însă şi-au multiplicat atacurile vizând forţe guvernamentale afgane.

În ultimele săptămâni, confruntări armate s-au intensificat în anumite provincii, iar marţi talibanii au cucerit un district care se afla sub controlul Guvernului afgan, la periferia Kabulului.

Combatanţi talibani încercuiesc tot mai multe centre urbane, un lucru care sugerează că aşteaptă retragerea americanilor înainte de lansarea unor ofensive vaste asupra oraşelor din ţară.

La 8 mai, peste 50 de persoane au fost ucise, iar alte 100 rănite, într-un cartier şiit hazara, în vestul capitalei, într-o serie de explozii de bombe plasate în faţa unei şcoli de fete. Acesta este cel mai sângeros atentat din ultimul an.

Autorităţile i-au acuzat pe talibanii de comiterea acestui atentat, însă insurgenţii neagă că sunt autorii.

Misiunea ONU de asistenţă în Afganistan (MANUA) s-a angajat să continue să susţină Afganistanul.

”Daţi-mi voie să vă asigur că nu avem intenţia să plecăm nicăieri. Intenţionăm să menţinem direcţia şi să colaborăm cu voi toţi”, a anunţat într-un comuncat publicat cu ocazia Eid al-Fitr şefa MANUA, Deborah Lyons.

La o zi după atacul de la şcoala de fete, diplomatul american de cel mai înalt rang din capitala afgană, Ross Wilson, a anunţat că retragerea armatei americane nu va marca sfârşitul mobilizării Statelor Unite ”în vederea susţinerii şi apărării educaţiei” femeilor în Afganistan.