Anchetă în Germania cu privire la un presupus spionaj cibernetic al Rusiei, cu două săptămâni înaintea alegerilor legislative germane

Spectrul spionajului rusesc reapare în Germania, cu două săptămâni înaintea alegerlor legislative, iar justiţia germană a deschis o anchetă cu privire la spionarea cibernetică a unor deputaţi, în spatele căreia Berlinul suspectează că se află mâna Kremşinului, relatează AFP.

”Pot confirma că am deschis o anchetă cu privire la suspiciunea unei activităţi a (serviciilor) străine de informaţii”, a declarat joi un purtător de cuvânt al parchetului german, întrebat despre acuzaţii formulate la începutul săptămânii de către Guvernul german împotriva serviciilor secrete ruse, cu privire la atacuri de tip ”phishing” vizând parlamentari germani.

Berlinul a denunţat atunci în mod dur tentative ruseşti de influenţare a alegerilor legislative de la 26 deptembrie, în urma cărora cancelarul german Angela Merkel se retrage de la putere după 16 ani.

CONSERVATORII, MAI ALES VIZAŢI ÎN ATACURI

Autorităţile germane au arătat cu degetul grupul de hackeri ”Ghostwriter”, care se presupune că este specializat în difuzarea de informaţii false în numeroase ţări şi care ar fi orchestrat de către serviciile militare ruse de informaţii GRU.

Atacurile i-ar fi vizat în mod special pe conservatorii cancelarului din cadrul Uniunii Creştin Democrate (CDU), dar şi aliaţii săi în Guvern din cadrul Partidului Social Democrat (SPD).

Cele două formaţiuni se află într-o cursă foarte strânsă, în care SPD are un avans de câteva puncte procentuale în faţa partidului lui Merkel.

O purtătoare de cuvânt a Ministerului german de Externe, Andrea Sasse a îndemnat luni la ”oprirea imediată” a acestor atacuri cibernetice.

Ea denunţa faptul că aceste atacuri ar putea servi ”în vederea pregătirii unei operaţiuni vizând să influenţeze, de exemplu o campanie de dezinformare în vederea alegerilor legislative” germane.

SPIONAJ

Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite au acuzat cu regularitatea Rusa de faptul că încearcă să se amestece în alegeri democratice naţionale, acuzaţii respinse mereu de către Kremlin.

Revista germană Der Spiegel, care a dezvăluit acest dosar încă din martie, scrie că hackerii de la Ghostwriter încearcă de luni de zile să acceseze conturi de e-mail private ale deputaţilor naţionali şi regionali germani, iar în anumite cazuri au avut succes.

Hackerii au imitat adresa de e-mail a unor persoane în care aleşii au încredere, pentru a-i atrage mai uşor în capcană, cu scopul de a obţine un acces nelimitat la e-mailuri ale aleşilor şi de a spiona principalele decizii ale ţării.

În Germania, scandalurile de spionaj în care este arătată cu degetul responsabilitatea Kremlinului sunt extrem de numeroase, de mai mulţi ani.

Rusia a fost acuzată de o piraterie informatică la scară mare care a vizat, în 2015, computerele Bundestagului şi serviciilor Angelei Merkel.

Recent, un angajat al Ambasadei Regatului Unit la Berlin a fost arestat, în iulie, cu privire la suspiciuni de spionaj.

La sfârşitul lui iunie, un cercetător rus care lucra la o universitate germană a fost reţinut din acelaşi motiv.

Însă mai ales otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi cu noviciok, în 2020, de care Occidentul acuză Moscova, este cea care a contribuit cel mai mult la o degrare a relaţiilor germano-ruse.

În februarie, justiţia germană acuză un german de faptul că a transmis Rusiei date despre Camera inferiaoră a Parlamentului german.

Suspectul lucra la o întreprindere mandatată în mai multe rânduri de Bundestag să efectueze verificări ale laptopurilor sale.

Aceste scandaluri au avut loc în pofida politicii dialogului şi cooperării cu Moscova, pe care Angela Merkel a purtat-o, cu toate acestea, în cei 16 ani de când se află la Cancelarie, cu riscul de a afecta relaţiile Germaniei cu Statele Unite.

Astfel, Moscova şi Berlinul şi-au apărat cu ghearele proiectul controversat al gazoductului Nord Stream 2, care leagă cele două ţări, în pofida criticilor dure ale Washingtonului.