Acroşaj verbal dur în faţa presei, la Ankara, între miniştrii turc şi grec de Externe Mevlut Cavusoglu şi Nikos Dendias, o escaladare de rău augur în continuare dialogului turco-grec
Vizualizări: 267, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmăMiniştrii de Externe grec şi turc s-au opus într-un acroşaj verbal dur şi şi-au etalat în mod public divergenţele în mai multe dosare, la Ankara, o escaladare de rău augur în continuare dialogului celor două ţări, relatează AFP.
Turcul Mevlut Cavusoglu şi grecul Nikos Dendias s-au opus, în faţa camerelor de luat imagini, pe tema frontierelor martime, migraţiei şi tratamentului aplicat minorităţilor, într-o conferinţă de presă comună, la finalul unei vizite la Ankara a ministrului de Extrene grec, joi, menită să consolideze un dialog pe care cele două ţări l-au lansat cu scopul de a-şi soluţiona numeroasele contencioase.
”Dacă formulaţi asemenea acuzaţii dure împotriva ţării şi poporului mele, sunt obligat să răspund”, a tunat Cavusoglu, vizibil iritat de declaraţiile omologului său grec.
„The Republic of Turkey defends its rights in the eastern Mediterranean, and all the steps we have taken so far are to protect our rights.”
Foreign Minister Mevlut Cavusoglu spoke in a press conference with Greek counterpart Dendias pic.twitter.com/Ye8KX5xE7H
— TRT World (@trtworld) April 15, 2021
Dendias a criticat activităţi turce la Marea Egee şi în estul Mării Mediterane, dar şi ceea ce denunţă drept o aplicare deficitară de către Ankara a unui Acord al migraţiei cu Uniunea Europeană (UE).
”Turcia nu ar trebui să dea lecţii Greciei”, a declarat el.
”Poziţia Greciei este clară şi nu este prima oară când auziţi acest lucru: Turcia a încălcat, în Marea Egee şi în estul Mării Mediterane dreptul internaţional şi Convenţia (internaţională) a mării şi drepturile suverane ale Greciei. Turcia a efectuat 400 de zboruri deasupra teritoriului grec”, a acuzat Dendias, care a fost primit joi, la Ankara, şi de către preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
În dosarul migraţiei, Cavusoglu s-a apărat, a subliniat că Turcia s-a comportat într-un ”mod decent” şi a acuzat Atena de faptul că a ”respins 80.000 de persoane în ultimii patru ani” şi ”i-a aruncat pe alţii în mare”.
”Noi nu am folosit niciodată problema migraţiei împotriva UE sau împotriva Greciei”, a subliniat el.
”INACCEPTABILE”
UE a semnat cu Turcia, în martie 2016, un acord pe o perioadă de cinci ani, menit să oprească un aflux de migranţi către Uniune.
Ankara doreşte să prelungească acest acord, care a permis o reducere considerabilă a trecerii migranţilor din Turcia către Europa, în schimbul unui ajutor financiar important.
Bruxellesul şi Atena reproşează însă Ankarei faptul că a încetat să mai primească înapoi migranţi din insulele greceşti, de la începutul pandemiei covid-19.
Cavusoglu a subliniat că activităţile Ankarei în estul Mediteranei vizează ”să protejeze interesele Turciei şi ciprioţilor turci”.
”Avem divergenţele noastre cu privire la aceste subiecte, dar dacă veniţi aici să acuzaţi Turcia după ce am convenit să discutăm aceste dosare, sunt obligat să răspund”, a subliniat el, catalogând în mai multe rânduri declaraţiile omologului său grec drept ”inacceptabile”.
El a acuzat la rândul său Grecia de discriminarea minorităţii elene turce pe teritoriul grec.
”În Turcia, noi recunoaştem minoritatea greacă ortodoxă drept greco-ortodoxă. Însă voi spuneţi că turcii (din Grecia), care se consideră ei înşişi turci, nu sunt turci, ci doar musulmani”, a tunat Cavusoglu.
”În privinţa minorităţii musulmane, Tratatul de la Lausanne (din 1923) prevede (că este vorba despre o minoritate musulmană), iar acest tratat este în vigoare”, i-a replicat Dendias, care s-a întâlnit miercuri, la Istanbul, cu Patriarhul Constantinopolului, un reprezent important al lumii ordoxe.
Tensiunile între cele două ţări vecine şi membre NATO, care întreţin în mod istoric relaţii delicate, s-au agravat în ultimii ani, din cauza unor foraje gazifere efectuate de către Turcia în ape greceşti în estul Mării Mediterane.
Relaţiile lor sunt afectate de asemenea de nemulţumiri reciproce faţă de tratamentul aplicat musulmanilor în Grecia şi ortodocşilor în Turcia, dar şi de gestionarea fluxurilor migraţiei la frontierele terestre şi maritime ale celor două ţări.
În acest context, oficiali greci şi turci au reluat anul acesta negocieri ”exploratorii” în vederea aplanării unora dintre diferende, însă aceste negocieri nu au înregistrat niciun progres.