Kelemen: Avem nevoie de un program de guvernare care răspunde la așteptările societății. Punerea în aplicare a unui astfel de program presupune un guvern bine structurat și un parlament cu o majoritate stabilă

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că este nevoie de un program de guvernare „care răspunde la așteptările societății”. „Punerea în aplicare a unui astfel de program presupune un guvern bine structurat și un parlament cu o majoritate stabilă”, afirmă Kelemen.

„În primul rând avem nevoie de un program de guvernare care răspunde la așteptările societății. Punerea în aplicare a unui astfel de program presupune un guvern bine structurat și un parlament cu o majoritate stabila”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook sâmbătă, înainte de începerea negocierilor pentru formarea unui nou guvern.

„Doar colaborarea de bună credință poate crește nivelul de încredere. Noi vrem ca țara noastră să ofere o șansă mai bună pentru fiecare om”, a adăugat liderul UDMR.

Delegaţiile PNL, USR PLUS şi UDMR s-au întâlnit oficial sâmbătă, pentru a negocia în vederea formării unei majorităţi parlamentare care să dea votul de învestitură asupra unui Guvern a cărui structură şi componenţă se vor afla pe agenda discuţiilor, alături de împărţirea şefiei Camerei Deputaţilor şi Senatului. Cele trei formaţiuni ar trebui să clarifice toate aceste aspecte până luni, când preşedintele a anunţat consultări cu partidele care au obţinut mandate parlamentare în urma alegerilor din 6 decembrie, consultări la finalul cărora ar urma să anunţe numele premierului, care are apoi la dispoziţie 10 zile pentru a merge în Parlament cu o echipă guvernamentală şi cu un program de guvernare. Negocierile se anunţă dificile în condiţiile în care PNL a decis să-l propună pe ministrul de Finanţe Florin Cîţu pentru postul de premier, el fiind agreat în principiu şi de UDMR, în timp ce USR PLUS îl susţine pentru postul de şef al Executivului pe Dacian Cioloş. Un alt posibil punct de divergenţă se anunţă a fi conducerile Camerelor, dorite de fiecare dintre cele trei formaţiuni care vor să colaboreze. De asemenea, PNL, USR PLUS şi UDMR vor trebui să-şi armonizeze programele de guvernare.

Negocierile ar urma să se desfăşoare pe trei paliere – colaborarea parlamentară, posturile din Guvern şi programul de guvernare – delegaţiile celor trei formaţiuni fiind structurate pe aceste domenii. 

În ceea ce priveşte şefia celor două Camere, PNL îl susţine pe Ludovic Orban pentru Camera Deputaţilor, dar şi USR ar vrea ca Dan Barna să fie preşedinte al Camerei Deputaţilor sau, dacă acest lucru nu este posibil, să primească un post de vicepremier, au declarat surse din partid, pentru News.ro. Formaţiunea nu exclude nici şefia Senatului pe care să o preia actualul lider al senatorilor USR Radu Mihail. 

Referitor la şefiile Camerei Deputaţilor şi Senatului, cei de la UDMR sunt pregătiţi şi dispuşi să ocupe orice funcţie cheie în viitorul Parlament, au declarat pentru News.ro, surse din partid.

Vorbind despre structura Guvernului şi împărţirea posturilor, prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan declara miercuri că vor fi maximum 18 ministere în viitorul Guvern, iar PNL va propune la negocierile cu USR-PLUS şi UDMR să meargă pe procentele obţinute la alegerile parlamentare şi anume liberalii să aibă 10 sau 11 miniştri, Alianţa să aibă 5-6 miniştri, iar Uniunea să aibă doi miniştri.

Din punctul de vedere al USR PLUS, discuţiile ar trebui să înceapă cu atribuirea postului de premier, alianţa susţinându-l pe Dacian Cioloş. Legat de acest aspect, primarul Timişoarei Dominic Fritz, care face parte din echipa de negociere a USR PLUS pentru formarea noului Guvern, afirmă că premierul şi preşedintele Camerei Deputaţilor nu pot fi de la acelaşi partid, într-un ”parteneriat adevărat”, sugerând astfel că nu agreează varianta în care Florin Cîţu ar fi prim-ministru, iar Ludovic Orban preşedinte al Camerei şi că liberalii ar trebui să opteze între cele două funcţii.

Portofoliile pe care la va deţine fiecare partid sunt o potenţială temă de divergenţă, fiecare dorindu-şi ministere-cheie.

USR-PLUS şi-ar dori mai multe ministere, cel puţin unul avizator, opţiunile fiind Finanţe, Justiţie, Dezvoltare sau Fonduri Europene.

UDMR susţine varianta ca premier să fie Florin Cîţu şi doreşte să aibă 2-3 portofolii în noul Executiv. 

Pe de altă parte, PNL ar fi dispus să renunţe la portofoliul Justiţie din viitorul Executiv în favoarea USR-PLUS, însă nu şi la Finanţe. De asemenea, alte ministere pe care liberalii le-ar dori sunt Apărare, Externe, Economie, Interne, Dezvoltare şi Transporturi.

PNL ar mai fi dispus să renunţe la Sănătate, dacă Alianţa USR-PLUS vrea neapărat portofoliul pentru Vlad Voiculescu, cât şi la Ministerul Muncii, Ministerul Sportului, Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii şi cel al Culturii.

”Vrem un guvern – şi asta nu este negociabil – care să-şi asume, cu adevărat, nişte reforme profunde în toate domeniile statului. Nu putem să continuăm aşa. (…) Asta trebuie să se reflecte în Programul de guvernare al noului guvern”, a declarat, vineri seară, la Digi 24, primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz, membru în echipa de negociere USR PLUS. 

La rândul său, UDMR vrea modificarea Planului de Rezilienţă şi Redresare care să includă măsuri pentru dezvoltarea Transilvaniei, în sensul dezvoltării infrastructurii feroviare, rutiere, cât şi dezvoltarea zonei rurale. UDMR va mai insista asupra unor priorităţi privind mediul şi susţinerea fermierilor.

Conform articolului 103 din Constituţie, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Potrivit rezultatelor anunţate de BEC, la Cameră PSD a obţinut 28,9%, PNL- 25,19%, USR PLUS – 15,37%, AUR – UDMR – 5,74%, 9,08%. La Senat, PSD are 29,32%, PNL- 25,58%, USR PLUS – 15,86%, AUR – 9,17%, UDMR – 5,89%

Candidatul pentru funcţia de prim-ministru cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.