Uniunea Europeană dezbate impunerea unor noi sancţiuni ţintite Rusiei, în urma arestării a 3.000 de persoane la manifestaţii în favoarea eliberării lui Navalnîi

Uniunea Europeană (UE) dezbate luni noi sancţiuni ţintite vizând Rusia, în urma arestării, în weekend, în această ţară, a peste 3.000 de manifestanţicare au cerut eliberarea opozantului rus Aleksei Navalnîi, relatează Reuters.

Există o ”schimbare de atmosferă în Rusia” pe care UE este necesar să o susţină, a apreciat la sosirea sa la Bruxelles, la o reuniune a şefilor diplomaţiei Celor 27, ministrul lituanian de Externe Gabrielius Landsbergis.

”UE trebuie să transmită un mesaj clar şi hotărât prin care să spună că acest lucru este inacceptabil”, a subliniat el, îndemnând la impunerea unor sancţiuni suplimentare vizând oficiali ruşi.

Sancţiuni europene vizând sectoarele ruse ale energiei, finanţelor şi armamentului au fost impuse după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, cărora li s-au adăugat măsuri de retorsiune vizând apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, în urma presupusei otrăviri a lui Aleksei Navalnîi cu un agent neurotoxic de tip novicok, în august.

Opozantul a fost arestat la 17 ianuarie, la întoarcerea în Rusia, cu privire la încălcarea unei eliberări condiţionate, după aproximativ cinci luni, din Germania, unde a fost îngrijit.

Ţările baltice – Lituania, Letnonia şi Estonia – pledează în favoarea sanţcionării unor oficiali, prin înscrierea numelor acestora pe o listă neagră.

Italia şi România s-au declarat pregătite să susţină aceste sanţciuni.

Ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian a denunţat duminică ”deriva autoritarisră” a Rusiei.

Omologul său german Heiko Maas a cerut eliberarea imediată a manifestanţilor arestaţi, fără prea multe alte comentarii.

Însă nicio lostă cu nume nu urmează să fie adoptată luni.