Ultimele două execuţii federale cresc numărul total la 13 înaintea plecării lui Trump de la putere

Autorităţile federale americane au executat joi un fost traficant de droguri, Corey Johnson, un afroamerican în vârstă de 52 de ani, condamnat la moarte în urma unei serii de crime şi urmează să-l execute vineri pe Dustin Higgs, un aforamerican în vârstă de 48 de ani.

Corey Johnson a fost executat cu o injecţie letală, la Închisoarea federală din Terre-Haute, în Indiana, iar moartea sa a fost înregistrată joi, la ora locală 11.34 (18.35, ora României).

În 1992, el făcea parte dintr-un gang care a comis zece crime – rivali -, în regiunea oraşului Richmond, în Virginia. El a fost condamnat la moarte de către un tribunal federal, după ce a fost găsit vinovat de faptul că a participat la şapte dintre aceste crime.

”Aş fi vrut să spun înainte că-mi pare rău, dar nu am ştiut cum s-o fac. Sper să vă găsiţi liniştea”, le-a spus el, cu ultimele sale cuvinte, rudelor victimelor.

Dustin Higgs, un afroamerican în vârstă de 48 de ani, găsit vinovat de faptul că a ordonat răpirea şi uciderea a trei tinere, pe teritoriul federal, la Washington, în 1996, urma să fie executat vineri.

Cei doi s-au îmbolnăvit de covid-19 în decembrie, iar o judecătoare a decis marţi să le amâne execuţiile cu mai multe săptămâni.

Ei nu s-au refăcut în urma problemelor la plămâni, iar injecţia cu pentobarbital risca să le provoace o suferinţă interzisă de Constituţie, care interzice pedepsele ”crude”, aprecia tribunalul.

Însă, o Curte de Apel sesizată de Departamentul Justiţiei a anulat miercuri această hotărâre, iar Curtea Supremă i-a dat dreptate joi seara. Ea a refuzat, de asemenea, alt recurs al avocaţilor lui Corey Johnson, cu privire la deficienţe intelectuale.

”Corey nu avea facultăţile (mentale) pentru a fi «baronul drogurilor» prezentat de către Guvern în mod greşit timp de 30 de ani. El abia putea să scrie şi să citească”, scriau avocaţii Donald Salzman şi Ronald Tabak, deplângând într-un comunicat execuţia acestuia, în opinia lor ”contrară Constituţiei”.

Curtea Supremă a fost profund remaniată de către Donald Trump şi este alcătuită din şase judecători conservatori din nouă – care acordă, de luni de zile, în mod sistematic, undă verde administraţiei Trump să execute.

Preşedintele republican în exerciţiu – un fervent susţinător al pedepsei cu moartea, la fel ca susţinătorii săi cei mai conservatori – a ignorat toate cererile de graţiere care i-au fost trimise de către condamnaţi.

Spre deosebire de statele americane, care au suspendat execuţiile de la începutul pandemiei, pentru a reduce riscul răprândirii noului coronavirus, administraţia Trump a reluat în iulie – după 17 ani de pauză – execuţiile federale şi le înşiruie de atunci într-un ritm fără precedent.

SCOTUS is reviewing the last appeals that will decide whether Corey Johnson lives or dies.

If they let his execution go forward, it will be another needless death in a year of reckless executions amidst a pandemic.

The system is broken beyond repair. End the death penalty. pic.twitter.com/o865UyBr43

— ACLU (@ACLU) January 14, 2021

În total, 12 americani au fost executaţi din vară cu injecţii letale la Terre-Haute, inclusiv Johnson, iar pentru prima oară în ultimii aproape 70 de ani o femeie – Lisa Montgomery, executată marţi, în pofida unor îndoieli cu privire la sănătatea mentală a acesteia.

BIDEN VREA SĂ ABOLEASCĂ PEDEAPSA CAPITALĂ LA NIVEL FEDERAL

Preşedintele ales Joe Biden – care urmează să depună jurământul miercuri – se opune pedepsei cu moartea şi a promis să coopereze cu Congresul în vederea abolirii pedepsei capitale la nivel federal.

Congresmeni democraţi au prezentat luni un proeict de lege în acest sens.

În contextul în care Partidul Democrat a preluat controlul în Senat, acest proiect de lege ar putea fi adoptat.

Eforturi ale administraţiei Trump de a efectua execuţii atât de aproape de transferul puterii au provocat critici violente în rândul apărătorilor drepturilor omului.

”Vineri tatăl meu ar fi împlinit 92 de ani, iar nimic nu-i dezonorează mai mult moştenirea decât aceste execuţii”, scrie în ziarul The Washington Post (WP) Martin Luther King III, fiul liderului mişcării drepturilor civice, asasinat în 1968.

”Prea multe vieţi de culoare s-au pierdut din cauza violenţelor poliţiei şi pandemiei” covid-19, denunţă el, subliniind puternice inegalităţi rasiale pe culoarele federale ale morţii – unde jumătate dintre deţinuţi sunt persoane de culoare.