UE prezintă HERA, un instrument-cheie în vederea înfruntării viitoarelor pandemii

Comisia Europeană (CE) prezintă joi o instanţă – Autoritatea de intervenţie în caz de urgenţă sanitară (Health Emergency Response Authority, HERA) – care urmează să fie dotată cu şase miliarde de euro şi însărcinată să pregătească Uniunea Europeană (UE) de viitoare pandemii, potrivit unui proiect – criticat extrem de puternic de către eurodeputaţi, care s-au retras din dosar , consultat de AFP.

Această nouă structură este necesar ”să consolideze capacitatea UE de a preveni, depista şi contracara rapid” viitoare crize sanitare, asigurând dezvoltarea, aprovizionarea, depozitarea şi distribuirea tratamentelor medicale necesare.

În cadrul proiectului ”Europa Sănătăţii”, Comisia şi-a afişat încă din noiembrie ambiţia de a înffinţa echivalentul puternicei Autorităţi de Cercetare şi Dezvoltare în domeniul Biomedical (BARDA) din Statele Unite, care se află în subordinea Departamentului american al Sănătăţii şi care dispune de mijloace colosale în vederea colaborării cu laboratoare.

Potrivit acestui text, care urmează să fie aprobat joi de către comisarii europeni, HERA nu va fi o agenţie independentă – după modelul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA) sau a Centrului European de Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC).

Ea va fi creată ”în cadrul Comisiei, ca resursă comună a statelor membre UE”, un format care îi va permite să fie complet operaţională ”încă de la începutul lui 2022”, să funcţioneze în mod flexibil şi să se sprijine pe puterile şiexpertiza Comisiei Europene, se subliniază în document.

”CONSOLIDAREA COORDONĂRII” ÎNTRE STATELE MEMBRE UE

Această structură urmează ”să consolideze cooperarea” între statele membre UE, în legătură cu industria farmaceutică, în vederea unei rezolvări a problemelor legate de penurii şi de dependenţă, scoase la lumină de pandemia covid-19.

HERA urmează să fie condusă de către un consiliu de experţi din cadrul CE şi reprezentanţilor statelor membre UE, iar Parlamentul European (PE) urmează să se mulţumească doar cu rolul de observator.

Statele membre UE – care au drept competenţă exclusivă sănătatea – urmează să-şi dea unda verde, însă textul nu va fi nici dezbătut şi nici supus la vot în Parlamentul European – o palmă aplicată eurodeputaţilor, reuniţi săptămâna aceasta la Strasbourg.

”Ambiţiile par să scadă. Această autoritate nu trebuie să fie o cochilie goală şi nici un simplu comitet de reacţie aflat la mâna Comisie şi statelor”, şi-a exprimat regretul raportoarea unui text privind penuriile de medicamente, Nathalie Colin-Oesterlé, din cadrul PPE (dreapta).

”Ne trezim cu o propunere golită de orice ambiţii legislative, iar Parlamentul se pregăteşte să fie exclus de la discuţii”, în pofida faptului că ”înţelegem necesitatea unei avansări rapide şi pragmatice”, a reacţionat Véronique Trillet-Lenoir de la Renew (liberali).

Eurodeputaţii au adoptat miercuri – împotriva avizului CE – o propunere în vederea unei lărgiri a domeniilor intervenţiei Centrului European de Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC), cu 598 de voturi la 84 şi 13 abţineri.

În acest text, care urmează să fie discutat cu CE şi statele membre UE, se propune o lărgire a mandatului ECDC dincolo de bolile contagioase, pentru ca acesta să acopere de asemenea principalele boli contagioase – boli cardiovasculare şi respiratorii, cancere, diabet şi boli mentale.

Comisarul european însărcinat cu Sănătatea Stella Kyriakides, prezent la Strasbourg, a anunţat luni, în hemiciclu, că se opune acestei lărgiri.

”Acest lucru va conduce la o dublare a activităţii din statele membre UE (…), iar aceste sarconi noi vor greva resursele ECDC, contribuind astfel la slăbirea (misiunilor principale ale ECDC) şi nua consolidarea” Centrului, a subliniat ea.

Măsurile propuse urmează să permită ECDC să culeagă mai multe date epidemiologice de la statele membre UE, în vederea furnizării unor analize mai bune şi unor modelizări cu scopul controlării focarelor de contagiune, a precizat raportoarea poloneză Joanna Kopcinska de la CRE (dreapta naţionalistă).

Propunerile în vederea unei revizuiri a mandatelor atât al ECDC, cât şi al EMA, ”schiţează conturul unei adevărate Uniuni Europene a Sănătăţii”, şi-a exprimat satisfacţia Véronique Trillet-Lenoir.