UE acuză Belarusul de efectuarea unui ”atac direct” prin împingerea peste graniţă a solicitanţilor de azil

Statele Uniunii Europene au acuzat miercuri Belarusul de efectuarea unui ”atac direct” prin împingerea peste graniţă a solicitanţilor de azil şi, îngrijorate de perspectiva creşterii numărului de migranţi afgani, au convenit că trebuie să îşi întărească frontierele externe, transmite Reuters.

Uniunea Europeană îl acuză pe preşedintele Belarusului Alexander Lukaşenko că a orchestrat sosirea a mii de oameni la graniţele Lituaniei, Letoniei şi Poloniei, ca represalii pentru sancţiunile impuse fostei republici sovietice.

Miniştrii de interne ai celor 27 de naţiuni ale UE au afirmat într-un comunicat că Belarusul încearcă să ”se folosească de fiinţele umane în scopuri politice”.

„Acest comportament agresiv … este inacceptabil şi echivalează cu un atac direct care vizează destabilizarea şi presurizarea UE”, au spus aceştia în declaraţie.

 Problema a devenit mai acută în urma preluării Afganistanului de către talibani, care a fost finalizată duminică. Mulţi afgani încearcă să fugă din ţară, temându-se de represalii.

Statele membre ale UE sunt îngrijorate în legătură cu o posibilă repetare a crizei migraţiei din Europa, din 2015/16, când sosirea haotică a mai mult de un milion de oameni din Orientul Mijlociu a tensionat sistemele de securitate şi de asistenţă socială şi a alimentat susţinerea grupurilor de extremă dreapta.

Miniştrii au declarat, fără referiri directe la Afganistan, că ”este necesară consolidarea întregii frontiere externe” a UE pentru a preveni trecerile ilegale în viitor.

UE acuză Belarusul că a transportat irakieni la Minsk, pe calea aerului, şi că apoi i-a condus spre graniţele sale din nord.

Lukaşenko a declarat că nu va mai reţine migranţii din cauza sancţiunilor impuse după alegerile prezidenţiale disputate de anul trecut şi represiunea ulterioară împotriva protestatarilor şi disidenţilor.

Potrivit declaraţiei miniştrilor, ţările care se învecinează cu Belarusul şi agenţii ale UE au primit deja asistenţă financiară şi tehnică pentru gestionarea crizei migranţilor şi că ar putea fi trimise alte ajutoare, dacă va fi necesar.

Ministrul de interne al Lituaniei, Agne Bilotaite, a declarat că instalarea unui gard şi a unui sistem de monitorizare ar putea costa mai mult de 500 de milioane de euro (585 milioane de dolari) şi că ţara sa speră la sprijinul UE.

„Comisia Europeană a alocat Lituaniei 37 de milioane de euro sub formă de ajutor de urgenţă pentru a satisface nevoile imediate. Cu toate acestea, Lituania intenţionează să solicite sprijin financiar suplimentar”, a spus ea într-un comunicat.

Un total de 4.124 de persoane – în mare parte irakiene – au traversat ilegal teritoriul lituanian în acest an, mai ales în iulie, deşi doar 14 au intrat între 5 şi 17 august, deoarece Lituania şi vecina sa Letonia au început respingă pe cei care încearcă să intre.

Polonia a declarat miercuri că a trimis peste 900 de soldaţi pentru a ajuta la securizarea frontierei sale cu Belarus.

Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi UNHCR a declarat că este ”profund îngrijorată” de respingerea migranţilor la frontieră şi Crucea Roşie lituaniană a declarat că se îndoieşte că practica îndeplineşte obligaţiile ţărilor în temeiul tratatelor internaţionale privind drepturile omului.