Patru scenarii posibile în vederea formării unei coaliţii care să-i succeadă lui Merkel, după alegerile legislative germane

Cine este succesorul Angelei Merkel este o întrebare fără răspuns la o zi după alegerle legislative germane, după anunţarea unor rezultate provizorii potrivit cărora Paritdul Social Democrat (SPD) condus Olaf Scholz depăşeşte cu un scor mic (25,7%) Uniunea Creştin Democrată a cancelarului în exerciţiu condus de către Armin Laschet (24,1%), relatează AFP care prezintă patru scenarii posibile în urma acestor rezultate.

În pofida faptului că social-democraţii se află pe primul loc, ei nu sunt siguri că vor conduce Germania în lunile viitoare.

Ambele partide revendică formarea viitorului Guvern şi voor, fiecare în parte să formeze o majoritate în Bundestag.

Astfel, Partidul Grüne (Verzi), care se clasează pe poziţia a treia după alegeri, cu 14,8% dintre voturile exprmate şi Partidul Loberal (FDP), clasat al patrulea (11,5%) sunt cei care fac cărţile.

368 DE MANDATE ÎN BUNDESTAG PENTRU FORMAREA UNEI COALIŢII MAJORITARE

De ce nu este cunoscut numele noului cancelar german?

În Germania, spre deosebire de România, deputaţii aleg şeful Guvernului.

Bundestagul este alcătuit din 735 de deputaţi şi sunt necesare cel puţin 368 de mandate în vederea formării unei coaliţii majoritare.

De obicei, o alianţă între două partide este suficientă pentru atingerea acestui prag.

Însă, scrutinul de dumincă s-a dovedit atât de strâns, încât este obligatoriu ca din această coaliţie să facă parte trei partide – o premieră din anii ’50.

În prezent, potrivit rezultatelor provizorii comunicate luni dimineaţa, Bundestagul arată aşa:

Die Linke (stânga): 39 mandate

SPD (centru-stânga): 206 mandate

Grüne (ecologişti): 118 mandate

FDP (centru-dreapta): 92 mandate

CDU/CSU (dreapta): 196 mandate

AfD (exremă dreapta): 83 mandate

SSW (alţii) : 1 mandat

Astfel, patru coaliţii sunt posibile în vederea preluării puterii.

Potrivit unuisondaj YouGov, o majoritate a alegătorilor este în favoarea unei coaliţii denumite a ”semafoarelor” între SPD, Verzi şi FDP.

Scenariul unei coaliţii ”kenyene”, alcătuită din SPD, CDU/CSU şi Verzi pare puţin credibilă.

Liderul SPD Olaf Scholz a exercitat presuni asupra conservatorilor, pe care i-a îndemnat să treacă în opoziţie.

”CDU şii CSU nu doar că au pierdut voturi. Ele au primit un mesaj de la cetăţeni potrivit căruia nu ar mai trebui să se afle în Guvern, ci în opoziţie (…). Cetăţenii vor o schimbare de Guvern şi vor ca viitorul cancelar să se numească Olaf Scholz”, a declarat el.

Conservatorii nu au căzut niciodată sub pragul de 30%. Este vorba despre o înfrângere grea a taberei Angelei Merkel.

COALIŢIE DUPĂ LUNI DE ZILE, CA ÎN 2017?

În urma alegerilor din 2017 se preconiza o alianţă ”jamaica” între conservatori, liberali şi Verzi.

Însă, după mai multe săptămâni, FDP a ieşit de la negocieri şi a dat asigurări că ”este de preferat să nu guvernezi decât să guvernezi prost”.

De această dată, liberalii ”par să dorească foarte mult să intre la guvernare”, analizează la AFP un specialist în Germania de la Institutul francez de RelaţiiInternţaionale, Paul Maurice.

Liderul FDP Christian Lindner aprecia duminică, de altfel, că ”ar fi de dorit” ca partidul său şi Verzii ”să discute mai întâi între ele”, înainte de a decide dacă se aliază cu conservatorii sau cu social-democraţii.

Şefa Verzilor, Annalena Baerbock, este de aceeaşi părere.

MERKEL, LA PUTERE PÂNĂ LA FORMAREA COALIŢIEI

”Germania va prelua preşedinţia G7 în 2022”, a amintit conservatorul Armin Laschet, care doreşte ă se formeze un nou guvern s ”foarte rapid”.

În 2017 au fost nevoie de aproape şase luni să se formeze o coaliţie, iar Germania a plonjat într-o criză politic fără precedent.

Până la urmă s-a format o „Grosse Koalition” între CDU şi SPD, condusă de către conservatoarea Angela Merkel.

Această mare coaliţie se va afla la putere pe timpul negocierilor viitoarei coaliţii şi va expedia afacerile curente, fără să se poată lansa în iniţiative de anvergură.