Papa Francisc avertizează că ameninţarea antisemitismului este „încă la pândă” în Europa

Papa Francisc, aflat într-o vizită de patru zile în Ungaria şi Slovacia, a avertizat că ameninţarea antisemitismului este „încă la pândă” în Europa, relatează BBC.

În timpul scurtei şederi la Budapesta, unde a oficiat o slujbă, Suveranul Pontif l-a întâlnit câteva minute pe prim-ministrul Viktor Orban, cu care este cunoscut că nu împărtăşeşte viziunile legat de refugiaţi.

Orban a fost acuzat şi că are o poziţie antisemită, dar el a negat, spunând că acuzaţia este „pur şi simplu ridicolă”.

Într-un mesaj publicat pe Facebook ulterior întâlnirii cu papa, Orban a scris: „I-am cerut papei Francisc să nu lase Ungaria creştină să dispară”. 

Întâlnirea papei cu Orban a durat aproximativ 40 de minute şi a avut loc la Muzeul de Artă din Budapesta.

În discursul lui ulterior rostit în faţa liderilor creştini şi evrei, la finalul unui congres, papa a avertizat cu privire la faptul că „ameninţarea antisemitismului este încă la pândă în Europa şi în alte părţi din lume”.

„Acesta este un fitil care nu trebuie lăsat să ardă. Şi cel mai bun mod de a-l dezamorsa este să conlucrăm, pozitiv, şi să promovăm fraternitatea”, le-a spus el.

Ungaria are o comunitate evreiască de 100.000 de persoane.

Orban a fost criticat în 2017, când, în campania electorală, a lansat postere cu poza finanţistului evreu George Soros pe care era scris „Să nu îi permitem lui Soros să râdă la urmă!”. El a respins apelurile făcute de comunitatea evreiască de a le înlătura.

Într-o vizită la Londra, prim-ministrul a negat că este antisemit şi a spus că Soros era doar rivalul său care favorizează migraţia.

Suveranul Pontif şi-a exprimat în mai multe rânduri solidaritatea cu migranţii şi refugiaţii şi a criticat ceea ce el a numit „populismul naţional” avansat de guverne precum cel al Ungariei.

Orban este recunoscut pentru poziţia dură împotriva imigranţilor şi deseori îşi descrie guvernul ca apărător al „civilizaţiei creştine” în Europa şi ca un bastion împotriva migraţiei din ţări majoritar musulmane. În 2015, el a refuzat propuneri de a primi în Ungaria refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Africa şi a ridicat un gard de-a lungul graniţei de sud a ţării pentru a-i ţine departe pe cei care căutau azil în UE.

Întrebat în 2016 cu privire la zidul lui Donald Trump de la graniţa cu Mexicul, papa Francisc a spus că cineva care clădeşte un zid de graniţă „nu este creştin”.

Aceasta este prima călătorie în străinătate a papei după intervenţia chirurgicală la care a fost supus în luna iulie, când i-au fost extirpaţi 33 de centimetri din colon şi a petrecut zece zile în spital pentru a se recupera. Recent, el a reluat audienţele private şi publice şi spune că duce o viaţă „complet normală”. Se află încă sub tratament şi nu poate sta în picioare foarte mult timp.

Papa Francisc, în vârstă de 84 de ani, are programat să susţină 12 discursuri în cele patru zile ale vizitei, care a început duminică la ora 06:00 cu un zbor spre Budapesta. El va încheia prima zi la Bratislava, după nouă evenimente diferite.

Matteo Bruni, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, a spus că nu au fost luate măsuri speciale referitor la îngijirea medicală a lui în călătorie, „doar precauţia obişnuită”. Papa Francisc va fi însoţit şi de medicul personal şi de asistente, ca de obicei.

Legat de vizita de câteva ore de la Budapesta, Bruni a spus că nu este un caz singular. A amintit că, în 2014, papa a ajuns la Strasbourg pentru a susţine discursuri la Parlamentul European şi Consiliu, dar nu a stat.

În Slovacia, el se va întâlni marţi cu reprezentanţi ai minorităţii roma, încă afectată de discriminare, va ajunge şi în Kosice, se va întâlni şi cu reprezentanţi ai comunităţii evreieşti şi va încheia vizita, miercuri, cu o liturghie în Sastin, unde are loc anual un pelerinaj pe 15 septembrie.

Francisc a vizitat zeci de ţări de când a devenit papă, în 2013, însă vizitele lui au fost afectate de pandemie în ultimii doi ani. La începutul lui 2021, el a întreprins o vizită istorică de patru zile în Irak.