Macron le ”cere iertare” auxiliarilor musulmani care au luptat alături de armata franceză în timpul Războiului din Algeria, harkis, şi anunţă reparaţii

Preşedintele francez Emmanuel Macron le-a ”cerut iertare” luni auxiliarilor musulmani care au luptat alături de armata franceză în timpul Războiului din Algeria – harkis – şi le-a promis o lege cu privire la recunoştinţă şi ”reparaţii”, relatează Euronews.

Guvernul urmează să ”prezinte la sfârşitul anului un proiect (de lege) privind recunoştinţa noastră şi reparaţii faţă de harkis”, a anunţat şeful statului francez în cadrul unei ceremonii la Palatul Elysée.

”Voi purtaţi în carnea voastră amintirea harkis-ilor. Onoarea harkisilor trebuie gravată în memoria naţională”, a declarat el, îndemnând la ”pansarea rănilor”, care este necesar să fie ”închise cu vorbe adevărate, gesturi ale amintirii şi fapte drepte”,

Preşedintele Republicii franceze a ”cerut iertare” în numele Franţei combatanţilor auxiliari musulmani, recunoscând că Franţa ”nu şi-a onorat îndatoririle” faţă de ei.

”Combatanţilor le transmit recunoştinţa noastră. Nu-i vom uita. Cer iertare, nu-i vom uita”, a subliniat Emmanuel Macron.

Franţa ”nu şi-a îndeplinit îndatoririle faţă de harkis, soţiile lor, copiiii lor”, a recunoscut şeful statului francez.

Harkis sunt foşti combatanţi – până la 200.000 de bărbaţi – recrutaţi ca trupe auxiliare ale armatei franceze în timpul războiului în care Franţa a luptat, din 1954 în 1962, împotriva naţionaliştilor algerieni.

În urma acestui război, o parte dintre aceşti combatanţi – abandonaţi de către Paris – au fost victime ale represaliilor în Algeria.

Alte câteva zeci de mii de combatanţi, însoţiţi adesea de soţii şi copii, au fost transferaţi în Franţa, unde au fost plasaţi în ”tabere de tranzit şi reclasare”, în condiţii de trai nedemne şi traumatizante pe termen lung.

Aceşti combatanţi şi descendenţii lor formează în prezent o comunitate de câteva sute de mii de persoane în Franţa.

Ei s-au confruntat cu o integrare dificilă în Franţa, unde au fost asimilaţi imigranţilor, dar au fost respinşide către imigranţi.

În 2000, preşedintele algerian Abdelaziz Bouteflika i-a catalogat drept ”colaboratori” şi, în pofida faptului că a criticat condiţiile de trai ale acestora în Franţa, a exclus o întoarcere a acestora în Algeria care, considera el, ”nu este ţara lor”.

Emmanuel Macron a fost întrerupt scurt, luni, în timp ce susţinea acest discurs, de către o parte a publicului, care a aplaudat, a zâmbit, dar l-a şi interpelat. Şeful statului a făcut o scurtă pauză şi a discutat cu unii dintre ei, scrie Le Figaro.

El şi-a exprimat apoi regretul faţă de faptul că este ”epuizant” să i se reproşeze mereu că nu face suficient, chiar şi atunci când el consideră că anunţurile sale sunt la înălţimea aşteptărilor.

Macron îşi pregătea de mult timp această intervenţie.

”Nicio reparaţie pecuniară nu poate repara ceea ce s-a întâmplat” la sfârşitul Războiului Algeriei, a apreciat el, adăugând că nu poate ”repara prin vorbe 60 de ani de trai al naţiunii noastre”, motiv pentru care a decis ca un text de lege privind recunoştinţa şi reparaţii să fie iniţiat de către Guvern, care să recunoastă ”singularitatea” harkis, şi anume ”abandonul militar” şi ”maltratarea familiilor”.