Macron declasifică arhive clasificate de 50 de ani cu privire la Războiul din Algeria, după ce recunoaşte că avocatul şi liderul naţionalist algerian Ali Boumendjel a fost ”torturat şi asasinat” de către armata franceză în timpul Războiului din Algeria, în 1957

Emmanuel Macron facilitează, începând de miercuri, accesul la arhive clasificate de 50 de ani – cu privire la Războiul din Algeria, anunţă Palatul Élysée, aşa cum preconiza într-un raport istoricul Benjamin Stora, relatează AFP.

”Preşedintele Republicii a luat decizia de a permite serviciilor arhivelor să procedeze (începând) de mâine (miercuri) la declasificarea unor documente clasificate secret al Apărării naţionale, potrivit procedeului «demarcării cu cartonul», până la dosarele din anul 1970, inclusiv”, anunţă într-un comunicat preşedinţia franceză.

Acest lucru înseamnă că documentele nu urmează să fie declasificate manual, foaie cu foaie, ci cu dosarul. Acest lucru permite o accelerare considerabilă a procedurii.

Până în prezent, această măsură era rezervată elementelor de dinainte de 1954. De-acum, perioada acoperită este ”de două ori mai interesantă” în opinia preşedinţiei Republicii – în primul rând din cauza atingerea termenului de 50 de ani, stabiloit prin Codul Patrimoniului, şi din cauză că declasasificarea va ”permite cuprinderea unei perioade care suscită mult interes în actualitate”, şi anume perioada Războiului din Algeria.

”Potrivit istoricilor, ultimul militar francez a părăsit Algeria după independenţă, la sfârşitul lui 1970 sau la începutul lui 1971”, potrivit istoricului.

Macron ia această decizie la o săptămână după ce a recunoscut, ”în numele Franţei”, că avocatul şi liderul naţionalist algerian Ali Boumendjel a fost ”torturat şi asasinat” de către armata franceză în timpul Războiului din Algeria, în 1957.

Aceste gesturi sunt recomandate în raportul prezentat preşedintelui la 20 ianuarie de către Benjamin Stora, cu scopul ”reconcilierii memoriilor” şi ”privirii Istoriei în faţă”.

Decizia cu privire la arhive ”demonstrează că mergem foarte repede”, subliniază Palatul Élysée.

Însă obiectivul ei depăşeşte cadrul istoriei Algeriei, iar Emmanuel Macron ”a auzit cererile comunităţii universitare”, care se plânge de dificultăţi în accesarea arhivelor clasificate de peste 50 de ani, din cauza unei aplicări scrupuloase a unei circulare cu privire la protecţia secretului Apărării naţionale.

”Guvernul a angajat o activitate legislativă de ajustare din punct de vedere al coerenţei a Codului Patrimoniului şi Codului Penal, în vederea unei consolidări a comunicabilităţii pieselor, fără să se compromită securitatea şi apărarea naţionale”, precizează Élysée.

Obiectivul este să ajungă la un nou dispozitiv ”până în vara lui 2021”.

Autorităţile algeriene, care salută deciziile luate recent de către Emmanuel Macron, cer de mulţi ani atât o deschidere a arhivelor coloniale, cât şi o soluţionare a problemei ”dispăruţilor” în Războiul de Independenţă – peste 2.200 de persoane, potrivit Algerului -, şi testelor nucleare franceze în Sahara algeriană.

”Gesturile simbolice pot să aibă importanţă doar dacă au la bază mobilizări cetăţeneşti în fiecare problemă: arhivele, testele nucleare, dispăruţii”, sublinia în martie Benjamin Stora, într-un interviu acordat cotidianului francofon El Watan.