Gruparea jihadistă Boko Haram revendică răpirea a 333 de liceene în nord-vestul Nigeriei, într-un atac la o pensiune din Kankara, în statul Katsina

Liderul Boko Haram, Abubakar Shekau, revendică răpirea câtorva sute de liceene în nord-vestul Nigeriei, într-o zonă situată departe de bastionul jihadiştilor, marcând o cotitură importantă în expansiunea grupării jihadiste, relatează AFP.

Cel puţin 333 de adolescente sunt date în continuare dispărute, în mod oficial, în urma unui atac, în noaptea de vineri spre sâmbătă, vizând pensionatul acestora, la Kankara, în statul Katsina (nord-vest).

Peste 100 de bărbaţi înarmaţi, pe motociclete, au atacat această şcoală publică rurală. Aproximativ 100 de liceene au reuşit să scape, însă altele au fost prinse şi despărţite în mai multe grupuri de către atacatori, potrivit unor locuitori contactaţi de AFP.

În pofida faptului că această răpire în masă relansează spectrul răpirii de la Chibok, în 2014, a 276 de fete de la internat, ea a fost atribuită unor ”bandiţi” care ar fi acţionat aparent fără vreo motivaţie ideologică ori religioasă.

Răpiri şi eliberări în schimbul unor sume de bani sunt frecvente în această parte a Nigeriei, iar grupări înarmate terorizează populaţiile, le fură animalele şi fură din sate, din motive financiare.

Marţi, într-un mesaj vocal difuzat pe canale tradiţionale ale grupării, Abubakar Shekau, liderul istoric al Boko Haram a revendicat răpirea liceenelor de la Katsina.

”Eu sunt Abubakar Shekau, iar fraţii noştri se află în spatele răpirii de la Katsina”, anunţă el.

Numeroşi experţi şi observatori ai regiunii au avertizat cu privire la o posibilă apropiere între aceşti ”bandiţi” criminali şi grupări jihadiste care îşi extind influenţa în toată regunea Sahelului, din centrul Mali şi până la Lacul Ciad, la nord de Camerun.

”JURĂMÂNT DE CREDINŢĂ FAŢĂ DE SHEKAU”

”Au existat informaţii potrivit cărora foşti combatanţi care au părăsit Boko Haram sau ISWAP (gruparea Statul Islamic în Africa de Vest) au intrat în rândul bandiţilor din nord-vestul” Nigeriei, potrivit lui Idayat Hassan de la Centrul pentru Democraţie şi Dezvoltare (CDD-West Africa), un think-tank cu sediul la Abuja.

”Pe de altă parte, am văzut anumite grupări jurând credinţă lui Shekau în aceste ultime luni”, declară pentru AFP acest expert în securitate.

De aceeaşi părere este şi Nnamdi Obasi, un cercetător nigerian de la International Crisis Group, care a publicat un raport, în mai, în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de expansiunea unor grupări jihadiste în tot nordul Nigeriei şi mai ales în state din nord-vest precum Katsina, Zamfara, Sokoto, Kaduna.

”De la începutul lui 2019, guvernatorii acestor state au avertizat (puterea centrală) cu privire la infiltrarea jihadistă a grupării Boko Haram în regiune”, raporta Obasi.

SITUAŢIE ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII DETERIORATĂ 

Preşedintele Muhammadu Buhari, originar din Katsina şi care se afla într-o vizită acasă în weekend, când a avut loc răpirea, a condamnat atacul şi a dispus o consolidare a securităţii în toate şcolile.

Instituţii şcolare au fost, de asemenea, închise.

Preşedinţia a anunţat sâmbătă că armata a localizat ”ascunzătoarea bandiţilor” şi că o operaţiune militară era în curs.

Situaţia în domeniul securităţii s-a deteriorat puternic în nordul Nigeriei, în urma alegerii lui Buhari, în 2015, un musulman originar din nordul ţării, care a făcut din lupta împotriva Boko Haram prioritatea sa.

Gruparea jihadistă a lui Abubakar Shekau a comis numeroase atrocităţi în ultimele săptămâni.

Ea a revendicat atât o masacrare a câtorva zeci de muncitori agricoli  în apropiere de Maiduguri, capitala statului Borno, cât şi un atac ”barbar”, în weekend, vizând un sat situat în apropiere de Diffa, în Nigerul vecin, unde a ucis cel puţin 28 de persoane, majoritatea arse de vii.

Şeful statului nigerian, în vârstă de 77 de ani, a anunţat că avea să se exprime săptămâna trecută în Adunarea Naţională pe tema insecurităţii care cuprinde ţara, însă s-a răzgândit.

”Adunarea Naţională nu are nicio putere constituţională să-i dea lecţii preşedinelui în calitatea sa de comandant general al forţelor armate”, a justificat ministrul său al Justiţiei Abubakar Malami.

Acest conflict jihadist s-a soldat cu 36.000 de morţi, în principal în nord-estul ţării, în zona Lacului Ciad, iar peste două milioane de oameni nu se pot întoarce acasă.

Conflictul s-a extins în Ciad, Camerun şi Niger, ţări vecine în bazinul Lacului Ciad.