Extrema dreaptă AfD antimască visează să cucerească un prim land, în alegerile regionale de duminică în Saxonia-Anhalt

Vizualizări: 248, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
Extrema dreaptă AfD antimască visează să cucerească un prim land, în alegerile regionale de duminică în Saxonia-Anhalt

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) curtează alegători într-o nouă ”pepinieră”, în bastioanele sale din fosta Germanie de Est, şi anume opozanţi ai restricţiilor impuse împotriva covid-19, cu ajutorul cărora speră să cucerească duminică un prim land – Saxonia-Anhalt, relatează AFP.

”Trimitearea atâtor persoane în sărăcie, cu atât de puţine infecţii, pune o problemă în ochii noşri”, tună Oliver Kirchner, capul listei AfD în Saxonia-Anhlat, care profită la maximum de politica anticovid a Guvernului Angelei Merkel.

Înfiinţat în 2013 cu sloganuri eurofobe şi islamofobe, AfD mizează acum pe această mişcare ”antimască”, foarte dinamică în Germania, într-o încercare de a obţine prima sa victorie în alegeri regionale.

Sondajele dau AfD cot la cot cu Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori).

Un studiu realizat pentru tablodul Bild plasează AfD în frunte, cu 26% din intenţiile de vot, urmat cu 25% de partidul lui Merkel.

CDU a obţinut în 2016 o victorie cu 30% din voturile exprimate şi guvernează în acest land împreună cu Partidul Social Dempocrat (SPD) şi Verzii (Gruenen).

”DEZASTRU”

La Magdeburg, capitala Saxoniei-Anhalt, unde candidatul AfD apare pe afişe cu o mustaţă hitleristă şi sloganul ”Niciodată aşa ceva din nou”, victoria partidului de extremă dreapta ar constitui un ”dezastru”, declară Jan Buhmann, un vânzător de vin, în vârstă de 57 de ani.

”Pandemia a arătat că avem nevoie de idei noi. Avem nevoie de tineri, avem nevoie de dinamism. Pentru mine, AfD nu reprintă acest lucru”, avertizează el.

Uzura puterii şi o serie de scandaluri legate de comisioane grase percepute de unii deputaţi la vânzarea unor măşti de protecţie au fragilizat CDU, care se află la putere de 16 ani.

O victorie AfD ar constitui o înfrângere uriaşă a conservatorilor, cu patru luni înante de alegerile generale care urmează să marchezi sfârşitul erei Merkel.

În 2017, acest partid de extreă dreapta, mobilizat împotriva politicii primirii a sute de mii de refugiaţi sirieni şi irakieni a lui Merkel, a intrat pentru prima oară în Bundestag şi a devenit prima forţă a opoziţiei.

Însă  AfD, subminat de un război intern între conducerea formaţiunii şi facţiunea sa cea mai radicală, foarte influentă în estul ţării, bate pasul în sondaje, cantonat la nivel naţional între 10 şi 12% din intenţiile de vot, mult în urma CDU şi Verzilor, creditate cu 25%.

AfD este ”singurul partid care spune lucrurile aşa cum sunt”, consideră, la Magdeburg, Hans-Joachim Peters, un pensionar în vârstă de 73 de ani.

Liderii politici trebuie ”să se gândească mai puţin la Europa şi mai mult la Germania”, denunţă el, la o distribuire de manifeste în acest oraş, situat la 150 de kilometri vest de Berlin.

Manifestele îndeamnă la ”rezistenţă” şi la ”sfârşitul tuturor restricţiilor anticonstituţionale ale libertăţilor noastre” cu scopul opririi pandemiei covid-19.

”FRUSTRARE”

Politologul Hajo Funke de la Universitatea Liberă din Berlin consideră că principala forţă a AfD în Germania de Est este în mare parte legată de ”frustrarea” de după reunificare, în urmă cu 30 de ani.

Opoziţia partidului faţă de măsurile anticovid a permis, în opinia sa, alimentarea discursului împotriva establishmentului al formaţiunii şi  atragerea multor simpatizanţi.

Funke prconizează că AfD urmează să atragă, per ansamblu, aceiaşi alegători din Saxonia-Anhalt ca în 2016, când formaţiunea a obţinut 24% din voturile exprimate.

”Unii au abandonat, pentru că partidul este prea radical. Unii, radicali, care nu votau, votează acum cu el, iar unii dintre cei care sunt antimască votează de asemenea cu AfD”, explică el.

Consecinţele economice ale pandemiei se află în fruntea preocupărilor algătorilor, potrivit unui raport despre starea landului în 2020, urmate imediat de migraţie.

Primirea multor refugiaţi în Germania rămâne, în ochii multor locuitori ai landului, o problemă majoră, relevă liderul filialei partidului.

”Cine va reconstrui Siria? Cine o va face, dacă toată lumea a venit aici?”, tună el, unul dinre sloganurile partidului de extremă dreapta.

Știri similare

Covid-19 – Egiptul a omologat vaccinul rusesc Sputnik V

Covid-19 – Egiptul a omologat vaccinul rusesc Sputnik V

Externe

Autoritatea egipteană pentru medicamente a anunţat miercuri că a omologat un nou vaccin contra coronavirusului, cel rusesc Sputnik V, la o lună după debutul campaniei de vaccinare, informează AFP. ...

Vizualizări: 274, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
Administraţia Biden va începe administrarea rapelurilor vaccinurilor pentru Covid-19 cel mai devreme la jumătatea lui septembrie

Administraţia Biden va începe administrarea rapelurilor vaccinurilor pentru Covid-19 cel mai devreme la jumătatea lui septembrie

Externe

Administraţia Biden va începe administrarea rapelurilor vaccinurilor pentru Covid-19 cel mai devreme la jumătatea lui septembrie sau la sfârşitul lunii respective, în funcţie de autorizarea acestora de Administraţia pentru Medicamente şi Alimente (FDA), a declarat o sursă apropiată discuţiilor, transmite Reuters....

Vizualizări: 272, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
O mască nazală, de folosit în timpul mesei, neaprobată de către autorităţi; OMS recomandă purtarea măştii care acoperă nasul, gura şi bărbia

O mască nazală, de folosit în timpul mesei, neaprobată de către autorităţi; OMS recomandă purtarea măştii care acoperă nasul, gura şi bărbia

Externe

O mască nazală, o inovaţie împotriva covid-19 care lasă gura liberă şi poate fi folosită la masă, nu a fost aprobată de către autorităţile sanitare, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă masca de protecţie care acoperă nasul, gura şi bărbia....

Vizualizări: 258, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
O îngrijitoare norvegiană moare din cauza unei hemoragii cerebrale după ce a fost vaccinată anti-COVID cu serul AstraZeneca, al doilea caz în câteva zile. Nu putem exclude şi nici confirma că acest lucru are vreo legătură cu vaccinul, afirmă un oficial

O îngrijitoare norvegiană moare din cauza unei hemoragii cerebrale după ce a fost vaccinată anti-COVID cu serul AstraZeneca, al doilea caz în câteva zile. Nu putem exclude şi nici confirma că acest lucru are vreo legătură cu vaccinul, afirmă un oficial

Externe

Norvegia a anunţat luni moartea prin hemoragie cerebrală a unei îngrijitoare în vârstă de până în 50 de ani, care a fost spitalizată după ce a fost vaccinată cu vaccinul împotrova covid-19 AstraZeneca-Oxford, fără să se stabilească, în acest stadiu, vreo legătură cu vaccinarea, relatează AFP....

Vizualizări: 258, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
Germania, Slovacia şi Ungaria au început vaccinarea împotriva Covid-19. Duminică se dă startul vaccinării pe tot teritoriul UE. Cine vor fi primii vaccinaţi în fiecare ţară

Germania, Slovacia şi Ungaria au început vaccinarea împotriva Covid-19. Duminică se dă startul vaccinării pe tot teritoriul UE. Cine vor fi primii vaccinaţi în fiecare ţară

Externe

Germania, Slovacia şi Ungaria au început vaccinarea împotriva Covid-19 sâmbătă, cu o zi înainte ca acest lucru să se întâmple în toate ţările din Uniunea Europeană. O femeie de peste 100 de ani, un membru al Comisiei pentrru gestionarea pandemiei, angajaţi din Sănătate sau chiar ministrul Sănătăţii, printre primii vaccinaţi în diferite state....

Vizualizări: 273, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
O statuie confederală a fost înlăturată din Charlottesville, la patru ani după proteste violente ale supremaţiei albe

O statuie confederală a fost înlăturată din Charlottesville, la patru ani după proteste violente ale supremaţiei albe

Externe

O statuie a generalului confederat Robert E. Lee a fost înlăturată sâmbătă din oraşul Charlottesville, Virginia, la aproape patru ani după ce proteste violente ale susţinătorilor supremaţiei albe, care se opuneau acţiunii, au condus la moartea unei femei care a fost călcată de o maşină, transmite Reuters....

Vizualizări: 236, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
Armistiţiu între Israel şi Hamas, după 11 zile de violenţe

Armistiţiu între Israel şi Hamas, după 11 zile de violenţe

Externe

Un oficial al grupării Hamas a confirmat că va exista un armistiţiu „mutual şi simultan” cu Israelul începând cu ora locală 02:00, joi spre vineri, potrivit Reuters. Cabinetul de securitate al prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu a aprobat un acord unilateral de încetare a focului pentru a opri opraţiunea militară de 11 zile în Fâşia Gaza, a relatat presa locală. ...

Vizualizări: 444, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă