Experţii Uniunii Europene au ajuns la un acord privind sancţiunile economice împotriva statului Belarus

Experţii Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord privind sancţiunile economice împotriva statului Belarus, ca penalizare în urma obligării unui avion al Ryanair să aterizeze la Minsk pentru arestarea unui ziarist disident, au anunţat Ministerul austriac de Externe şi trei diplomaţi, transmite Reuters.

Sancţiunile economice de amploare vor fi cea mai puternică reacţie a UE de până acum la aterizarea forţată a cursei Ryanair şi arestarea jurnalistului disident, numită de UE drept piraterie de stat.

Restricţiile asupra sectorului financiar din Belarus, dacă vor fi aprobatr de guvernele UE la nivel politic, vor include: interzicerea de noi împrumuturi, interzicerea investitorilor din UE de a tranzacţiona titluri sau cumpăra obligaţiuni pe termen scurt şi interdicţia ca băncile din UE să furnizeze servicii de investiţii. Creditele de export ale UE vor fi la rândul lor oprite.

 Acordul de vineri a depăşit obiecţiile Austriei, a cărei Raiffeisen Bank International este un jucător important în Belarus prin filiala sa Priorbank.

Liderii UE se vor întâlni joia viitoare pentru un summit programat. Nu este încă clar dacă aceştia vor aproba acordul convenit de experţi.

„Prin acest acord, UE trimite un semnal clar şi ţintit împotriva actelor insuportabile de represiune ale regimului belarus”, afirmă un comunicat al Ministerului austriac de Externe.

Preşedintele Alexandr Lukashenko, aflat la putere din 1994, a susţinut că jurnalistul Roman Protasevic coborât din avion pe 23 mai, planifica o revoltă şi a acuzat Occidentul că a purtat un război hibrid împotriva sa.

UE, NATO, Marea Britanie, Canada şi Statele Unite şi-au exprimat indignarea că o cursă a Ryanair între Grecia şi Lituania, state membre ale UE, a fost presată să aterizeze la Minsk, iar autorităţile l-au arestat apoi pe disidentul în exil, în vârstă de 26 de ani, şi pe prietena acestuia, de 23 de ani.

Experţii UE însărcinaţi cu elaborarea de sancţiuni au convenit asupra interzicerii exporturilor din blocul UE  de orice fel de echipament de comunicaţii care ar putea fi folosit pentru spionaj şi a unui embargo mai strict referitor la arme, care să includă şi puşti de vânătoare. De asemenea, au convenit restricţii privind achiziţiile UE din Belarus de produse din tutun, precum şi produse petroliere, precum şi interzicerea importului de potasă, un important export al Belarusului.

Vor exista scutiri de la sancţiunile financiare în scopuri umanitare, în timp ce economiile private ale cetăţenilor din Belarus nu vor fi afectate, a spus unul dintre diplomaţi.

Un aliat apropiat al Rusiei, Lukaşenko a rezistat presiunii externe, de la contestarea alegerilor din august din anul trecut, despre care opoziţia şi Occidentul spun că au fost trucate. Protestele masive de stradă au avut un impact redus asupra puterii preşedintelui.

UE a impus deja trei runde de sancţiuni persoanelor fizice, inclusiv lui Lukaşenko, de anul trecut, îngheţându-le activele în UE şi interzicându-le călătoriile.

Luni, miniştrii de Externe europeni vor aproba o altă rundă de sancţiuni, în care 78 de persoane şi opt entităţi vor fi incluse pe lista neagră, au spus diplomaţii.

Guvernele UE vor acum să lovească sectoarele care sunt esenţiale pentru economia din Belarus, pentru a impune pedepse reale lui Lukaşenko.

Exporturile de potasă – o sare bogată în potasiu folosită în îngrăşăminte – sunt o sursă majoră de valută străină pentru Belarus, iar firma de stat Belaruskali afirmă că produce 20% din oferta mondială.

Eurostat. biroul de statistică al UE, arată că UE a importat anul trecut produse chimice în valoare de 1,2 miliarde de euro (1,5 miliarde de dolari), inclusiv potasă, din Belarus, precum şi ţiţei şi produse conexe, cum ar fi combustibilul şi lubrifianţii. de peste 1 miliard de euro.

Germania consideră că sancţiunile ar trebui să continue până când Belarusul va organiza alegeri libere şi va elibera prizonierii politici.