ANALIZĂ: Biden nu vrea să se lase antrenat în conflictul israeliano-palestinian

Conflictul israeliano-palestinian – fără speranţă într-o soluţionare rapidă – nu face parte dntre priorităţile preşedintelui american Joe Biden, însă o criză îl obligă pe şeful statului american, la fel ca pe predecesorii săi, să se implice minimal pentru a evita o ”explozie,” analizează AFP.

Escaladarea violenţelor îl plasează pe democrat într-o ecuaţie complexă. Din punct de vede diplomatic, spaţiul său de manevră este limitat, iar din punct de vedere politic aripa de stânga a Partidului său Democrat îl îndeamnă să se distanţeze de Israel, după susţinerea aprigă de care a dat dovadă Donald Trump.

”Putem înţelege uşor că administraţia Biden consideră că este vorba despre un efort prea puţin util, prea puţin rentabil şi plin de obstacole politice”, declară AFP Aaron David Miller, un fost negociator american pentru Orientul Mijlociu.

”Nu există nicio perspectivă de succes în acest dosar. Nu există niciun lider, de ambele părţi, pregătit să ia decizii”, apreciază acest expert de la cercul de reflecţie Carnegie Endowment for International Peace.

În opinia sa, ”în cel mai bun caz, administraţia Biden poate doar să spere la calmarea violenţelor” în criza actuală.

În ultimele zile, şeful diplomaţiei americane Antony Blinken şi consilierul în probleme de securitate naţională Jake Sullivan şi-au multiplicat contactele şi declaraţiile în favoarea unei”dezescaladări”.

Sullivan a discutat marţi cu Guvernul egiptean despre situaţia din Fâşia Gaza şi Ierusalim şi despre implementarea unor etape ”în vederea restaurării calmului în zilele următoare”, anunţă într-un comunicat Casa Albă.

Potrivit unor observatori, Washingtonul intervine şi pe lângă alţi parteneri arabi, ca Iordania sau Qatarul.

Însă, tensiunile sângeroase – cauzate în parte de ameninţarea evacuării unor palestinieni din Ierusalimul de Est în favoarea unor colonişti israelieni, care au degenerat mai întâi în ciocniri şi apoi în tiruri de rachete Hamas către Israel şi atacuri aeriene ale Tsahalului (armata israeliană) în Fâşia Gaza – nu au făcut decât să se accenteueze.

Pânăacu, rarele măsuri obţinute din partea autortăţilor israeliene în vederea calmării situaţiei s-au dovedit insuficiente.

”AŞA-ZISUL PLAN DE PACE”

”Cred că americanii speră mai ales ca lucrurile să se calmeze de la sine în zilele următoare, odată cu încheierea Ramadanului”, apreciază Aaron David Miller.

La instalarea lor la putere, în ianuarie, Biden şi echipa sa au anunţat că nu intenţionează să se precipite către o nouă mediere – cu atât mai mult cu cât viitorul politic al premierului israelian în exerciţiu Benjamin Netanyahu şi al preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas este în suspans.

Antony Blinken şi-a exprimat susţinerea faţă de înfiinţarea unui stat palestinian, însă a recunoscut că nu există o ”perspectivă realistă în acest sens pe termen scurt”.

”Cele două părţi nu sunt, în prezent, în măsură să întreprindă negocieri reale în vederea unei soluţii cu două state”, a constat din nou, marţi, un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price.

Fostul preşedinte Trump a întors spatele acestei soluţii, promovată de către comunitatea internaţională, şi i-a acordat susţinerea sa deplină lui Netanyahu, prin recunoaşterea unilaterală a Ierusalimului drept capitala Israelului.

La finalul mandatului, miliardarul republican şi-a făcut planul de pace să avanseze, iar acesta ar fi permis statului evreu să anexeze o mare parte a Cisiordaniei ocupate, mai lăsând palestinienilor doar un stat mult redus cu o capitală la periferia Ierusalimului.

”Cred că putem spune, fără să ne înşelăm, că există elemente ale aşa-zisului plan de pace care nu reprezintă un punct de pornire constructiv”, a ironizat Ned Price.

Administraţia Trump a acordat până la urmă importanţă recunoaşterii Israelului ca stat de către alte ţări arabe, cu succes, în speranţa unei marginalizări şi mai puternice a problemei palestiniene.

CONTINUITATE

Administraţia Biden şi-a exrimat susţinerea faţă de această normalizare – unul dintre extrem de puţinele succese internaţionale pe care i le recunoaşte Guverului precedent -, revenind totodată la o diplomaţie mai tradiţională şi mai puţin dezechilibrată în conflictul israeliano-palestinian.

Joe Biden şi Antony Blinken, nişte veterani ai politicii extrene americane, au şi ei legături solide şi vechi cu Israelul. Însă luări de poziţie ultrafavorabile statului evreu din era Trump au contribuit la creşterea unei facţiuni în Partidul Democrat, care-l consideră pe Netanyahu un lider de extremă dreapta.

Bernie Sanders, principalul adversar al lui Biden în alegerile primare democrate, îndeamnă Statele Unite ”să denunţe ferm violenţa extremiştilor israelieni aliaţi ai Guvernului”.

O cercetătoare la Institute for Policy Studies (de stânga), Phyllis Bennis, apreciază că preşedintele american, în pofida unor dezacorduri cu „Bibi” Netanyahu, nu a afişat o ruptură adevărată faţă de mai multe decizii controversate ale predecesorului său.

”Cum Israelul nu vrea ca noi să ne întoarcem în Acordul (de la Viena din 2015 în dosarul) nuclear (iranian), iar noi o să o facem oricum, atunci noi nu vom lua nicio altă decizie susceptibilă să nu placă Israelului, ca de exemplu de a exercita presiuni împotriva încălcării directe a dreptului internaţional”, declară ea pentru AFP.