Alegeri prezidenţiale în Iran – Trei dintre cei patru candidaţi, văzuţi ca extremişti

Iranienii votează vineri pentru alegerea unui nou preşedinte, iar trei dintre cei patru candidaţi pentru a-i urma lui Hassan Rouhani sunt văzuţi ca extremişti, relatează BBC.

Sondajele de opinie sugerează că Ebrahim Raisi, cleric şiit conservator care conduce sistemul juridic, este favorit clar. Principalul lui rival este moderatul Abdolnasser Hemmati, fost guvernator al Băncii Centrale a Iranului.

Disidenţii şi unii reformişti au făcut apel la boicot, spunând că interzicerea mai multor candidaţi l-au lăsat pe Raisi fără o concurenţă serioasă.

Liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, a votat vineri dimineaţă la Teheran şi i-a încurajat pe oameni să meargă la urne.

„Fiecare vot contează… veniţi şi votaţi şi alegeţi-vă preşedintele. Este important pentru viitorul ţării noastre”, a spus el.

Iranienii sunt, în mare parte, nemulţumiţi în urma dificultăţilor economice cu care s-au confruntat după ce SUA au abandonat Acordul nuclear cu Iranul în urmă cu trei ani şi a impus sancţiuni.

O victorie a unuia dintre extremişti este aşteptat să nu deturneze discuţiile de la Viena dintre Iran şi puterile lumii prin care se doreşte revitalizarea Acordului, Iranul fiind de acord să îşi limiteze programul nuclear în schimbul relaxării sancţiunilor.

Rouhani, preşedinte moderat care a căutat o înţelegere cu Vestul, nu poate candida din nou pentru că a deţinut două mandate de câte patru ani consecutiv.

Pentru alegerile de vineri s-au înscris 600 de persoane, inclusiv 40 de femei. În final, doar şapte bărbaţi au primit luna trecută aprobarea de a candida din partea a 12 jurişti şi teologi care alcătuiesc Consiliul protector, organism care are ultimul cuvânt privitor la calificarea candidaţilor.

Între cei care nu au primit permisiunea de a candida se numără Eshaq Jahangiri, primvice-preşedinte al lui Rouhani, şi conservatorul  Ali Larijani, fost preşedinte al Parlamentului.

Până joi, trei dintre candidaţii aprobaţi – Saeed Jalili, secretarul Consiliului suprem al securităţii naţionale, Alireza Zakani, membru al Parlamentului, şi reformistul Mohsen Mehralizadeh, fost vicepreşedinte – au renunţat la cursă.

Jalili şi Zakani au anunţat că îl sprijină pe Raisi, iar Mehralizadeh a spus că vrea să unifice votul reformist, susţinându-l, aparent, pe Hammati.

Dacă niciun candidat nu obţine mai mult de 50% dintre voturi în primul tur, va exista un al doilea.

Raisi, în vârstă de 60 de ani, a fost procuror mare parte din cariera sa. A fost numit în fruntea sistemului judiciar în 2019, după doi ani de când a pierdut alegerile în faţa lui Rouhani.

El s-a descris drept cea mai bună persoană pentru a lupta împotriva corupţiei şi pentru a rezolva problemele economice ale Iranului. Totuşi, mulţi iranieni şi activişti pentru drepturile omului şi-au exprimat îngrijorarea privind rolul lui în execuţiile în masă ale prizonierilor politic din anii 1980.

Tehnocratul Hemmati, în vârstă de 64 de ani, a devenit guvernator al Băncii Centrale a Iranului în 2018. A fost înlăturat din funcţie după ce a devenit candidat. El a fost criticat de ceilalţi candidaţi pentru că nu a reuşit să atenueze efectele sancţiunilor SUA asupra monedei iraniene, a cărei valoare s-a prăbuşit.

Mohsen Rezai, în vârstă de 66 de ani, este secretar al consiliului care îl sfătuieşte pe liderul suprem. El a fost comandat al Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice, în timpul războiului cu Irakul din 1980 – 1988, şi a candidat la preşedinţie de trei ori după.

Amirhossein Qazizadeh Hashemi, în vârstă de 50 de ani, este chirurg ORL-ist care a fost membru al Parlamentului din 2008.

Aproximativ 59 de milioane de oameni au drept de vot în Iran, ţară cu o populaţie de 80 de milioane de locuitori.

La cele mai recente alegeri prezidenţiale, din 2017, prezenţa la vot a fost de 73%, dar recentele sondaje arată că anul acesta ar putea fi de 42%.