Alegeri prezidenţiale fără suspans în Siria, în vederea celui de-al patrulea mandat al lui Bashar al-Assad

Sirienii votau miercuri, în regiuni aflate sub controlul Damascului, într-un scrutin prezidenţial fără suspans, care urmează să-i ofere al patrulea mandat de şapte ani lui Bashar al-Assad, într-o ţară aflată în plin marasm economic, devastată de un deceniu de război, relatează AFP.

Secţiile de votare au fost deschise la ora locală 7.00 (şi ora României), potrivit agenţiei oficiale siriene de presă Sana, în zone aflate sub controlul regimului al-Assad – adică în două treimi din Siria – şi urmează să fie închise la ora locală 19.00, însă există posibilitatea prelungirii votului.

VIDEO: Syrians cast their ballots at polling stations in Damascus as voting begins across Syria for an election where few doubt that President Bashar al-Assad will extend his grip on power for a fourth term pic.twitter.com/JMsRCaIyBp

— AFP News Agency (@AFP) May 26, 2021

Rezultatele alegerilor prezidenţiale siriene urmează să fie anunţate în 48 de ore.

Presa de stat prezintă alegători mobilizaţi în diverse regiuni.

La intrarea în Damasc şi pe marile axe, un corespondent AFP a constat un important dispozitiv de securitate.

La Universitatea din Damasc, studenţi care au venit să voteze au scandat tradiţionale sloganuri în favoarea lui al-Assad – ”Prin sufletul nostru, prin sângele nostru, ne vom sacrifica pentru tine, Bashar”.

Este vorba despre al doilea scrutin prezidenţial, de la începutul, în 2011, al unui război în care sunt implicaţi multipli beligeranţi şi puteri străine. Acest conflict, cauzat de reprimarea unor manifestaţii în favoarea democraţiei, în cntextul Primăverii Arabe, s-a soldat cu peste 388.000 de morţi şi a împins în exil milioane de sirieni.

FAŢADĂ

”Am venit să votez pentru preşedintele Bashar al-Assad. Este singurul om care a rezistat în cei zece ani de război”, a declarat pentru AFP studentul Kinan al-Khatib, în vârstă de 26 de ani.

”În realitate nu-i conosc pe ceilalţi candidaţi. Le respect candidatura, dar votez cu preşedintele”, a declarat el.

Împotriva lui al-Assad candidează două personalităţi ale căror candidaturi sunt considerate de faţadă – fostul ministrul şi parlamentar Abdallah Salloum Abdallah şi un membru al opoziţiei tolerate de către putere, Mahmoud Marei.

Portrete ale preşedintelui, în vârstă de 55 de ani, au invadat de mai multe săptămâni locurile publice, mai ales la Damasc.

Statele Unite şi mai multe mari puteri europene au atacat marţi şi au condamnat în avans un scrutin care ”nu va fi nici liber, nici drept”.

”Îndemnăm comunitatea internaţională să respingă ambiguităţile acestei tentative a regimului al-Assad de regăsire a unei legitimităţi, fără să-şi înceteze gravele încălcări ale drepturilor omului”, scriu într-o Declaraţie comună miniştii de Externe american, german, britanic, francez şi italian.

Legea electorală le impune candidaţilor să fi trăit în Siria zece ani la rând înainte de scrutin – ceea ce exclude de facto reprezentanţi ai opoziţiei în exil, foarte slăbită. Principala coaliţie a opoziţiei în exil a denunţat o ”mascaradă”.

RECONSTRUCŢIE

În acest viitor mandat de şapte ani, într-o ţară cu o infrastructură în ruină, Bashar al-Assad se prezintă ca omul reconstrucţiei, după ce înşirat una după alta bătălii militare cu susţinerea Rusiei şi Iranului, aliaţii săi de neclintit.

Propulsat la putere în 2000, Bashar al-Assad i-a luat locul tatălui său, Hafez al-Assad, care a decedat după 30 de ani în care a deţinut puterea singur.

Preşedintele în exerciţiu nu are nevoie de mitinguri de campanie şi interviuri cu presa. Înainte de alegeri, şeful statului a decretat însă o amnistie a mii de deţinuţi.

Peste 12.000 de secţii de votare au fost amenajate în zone guvernamentale, potrivit Ministerului de Interne. Iar potrivit registrelor, ţara numără în mod oficial un pic peste 18 milioane de alegători.

Însă războiul a fărâmiţat ţara, iar în contextul în care milioane de oameni s-au refugiat în străinătate, numărul alegătorilor este în realitate mai mic.

Într-o ţarăpolarizată de război, regiunile autonome kurde din nord-est ignoră acest scrutin, la fel ca ultimul mare bastion jihadist şi rebel Idelb (nord-est), în care trăiesc trei milioane de oameni.

Confruntările armate au scăzut, în prezent, în intensitate, însă alegerile din 2021 intervin în plin marasm economic, în care moneda naţională s-a depreciat la un nivel istoric, inflaţia galopează, iar peste 80% din populaţie trăieşte în sărăcie, potrivit ONU.

ONG-ul World Vision evaluează, într-un raport recent, la 1.200 de miliarde de dolari (un pic peste 1.000 de miliarde de euro) costul economic al războiului.

În 2014, al-Assad a obţinut peste 88% din voturile exprimate în alegerile prezidenţiale, potrivit rezultatelor oficiale. Nivelul prezenţei la vot a depăşit atunci 73%.

Acest scrutin prezidenţial a fost primul în care au candidat mai multe persoane. Anterior, Bashar al-Assad şi tatăl său Hafez al-Assad erau desemnaţi prin referendumuri, adesea cu peste 97% din voturile exprimate.