Alegeri parlamentare în Islanda, unde coaliţia aflată la putere riscă să-şi piardă majoritatea din cauza unei fărâmiţări politice-record
Vizualizări: 308, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmăIslandezii votează sâmbătă – după patru ani ai unei coaliţii fără precedent între stânga şi dreapta care a reuşit să pună capăt crizelor şi scandalurilor, dar care riscă să-şi piardă majoritatea din cauza unei fărâmiţări politice -, iar un număr-record de nouă partide din zece se înfruntă în alegeri parlamentare, ceea ce face extrem de greu de preconizat alianţa guvernamentală care urmează să fie formată după scrutin, relatează AFP.
Formarea unei coaliţii riscă să încingă atmosfera în această ţară îngheţată cu 370.000 de locuitori, dintre care 255.000 au drept de vot, în care are loc, de şase luni, o erupţie vulcanică vizibilă din capitala Reykjavik.
Şefa unei mişcări de stânga ecologiste, care nu a mai condus vreodată Islanda, premierul Katrin Jakobsdottir se află în dificultate în obţinerea unui al doilea mandat, în acest peisaj politic mai fragmentat ca niciodată.
Potrivit sondajelor, un număr-record de nouă dintre cele zece partide care participă în alegeri urmează să-şi împartă mandatele în Althingi, Parlamnetul islandez, îngreunând preconizarea viitoarei alianţe guvernamentale.
”Este dificil pentru politicieni, însă cred că este mai bine să avem pe toată lumea la masă”, apreciază Thorsteinn Thorvaldsson.
”Când eram mai tânăr, era mai simplu, erau patru partide. Acum sunt zece. Însă este interesant”, declară AFP acest islandez în vârstă de 54 de ani.
Coaliţia în exerciţiu, care deţine 33 de mandate din 63, este o alianţă eteroclită între Partidul Independenţei (conservator, 16 mandate) al veteranului politic islandez Bjarni Benediktsson, Partidul Progresului (centru, opt mandate) al lui Sigurður Ingi Jóhannsson şi mişcarea Stânga Verzi a lui Katrin Jakobsdotti (care a scăzut de la 11 la nouă mandate după două dezertări).
Unele sondaje creditează echipa în exerciţiu cu o majoritate fragilă, însă altele îi prezic eşecul, în lipsa unei consolidări cu ajutorul unei a patra formaţiuni.
”Pentru că există atât de multe partide, cred că există mai multe posibilitţi de formare a Guvermului”, sublinia premierul săptămâna aceasta într-un interviu acordat AFP.
În pofida faptului că ea este populară, partidul său este creditat cu 10-12% în sondaje şi riscă să piardă mai multe mandate, ceea ce-i ameninţă viitorul la Stjórnarrádid, modestul sediu al şefilor Guvernului islandez.
DOAR 33 DE MORŢI DIN CAUZA COVID-19
În mandatul său, Katrin Jakobsdottir a făcut impozitul pe venit mai progresiv, a crescut bugetul alocat locuinţelor sociale şi a mărit concediul parental.
Felul în care a gestionat criza covid-19 – doar 33 de morţi – a fost salutat.
Însă această rară membră a unui partid de stânga ecologist la conducerea unei ţări europene a fost nevoită să renunţe la lucruri – promisiunea de a crea un parc naţional în centrul unei ţări cu 32 de sisteme vulcanice active şi 400 de gheţari -, pentru a-şi salva coaliţia.
Este doar pentru a doua oară după criza financiară din 2008 când un guvern îşi duce la bun sfârşit mandatul, într-o ţară care nu este membreă a Uniunii Europene (UE).
Pe fondul unei neîncrederi în clasa politică moştenită după prăbuşirea financiară şi în urma unor scandaluri repetate, cinci rânduri de alegeri legislative au avut loc din 2007 în 2017.
Partidul Independenţei – care oscilează între 20 şi 24% în intenţiile de vot, riscă să piardă mandate, dar ar urma să rămână cea mai mare formaţiune politică.
Moştenitorul unei familii care a dominat dreapta islandeză, liderul partidului, fostul premier (din ianuarie în noiembrie 2017) Bjarni Benediktsson, actualul ministru al Finaţelor, a supravieţuit implicării sale în mai multe scandaluri – inclusiv Panama Papers în 2016 – şi participă la al cincilea scrutin.
”Sunt optimist, mă simt susţinut”, a declarat el la un miting de campanie, luni, apreciind că partidul său va continua să fie ”coloana vertebrală a unui nou guvern”.
După acest partid, nu mai puţin de cinci formaţiuni sunt creditate cu 10 până la 15% din intenţiile de vot.
În afară de mişcarea Stânga Verzi şi Partidul Progresului – care poate urca pe locul doi -, este vorba despre Alianţa Social-Democată (stânga), Piraţii (libertarian) şi Reforma (centru-dreapta).
Noul Partid Socialist Islandez (extremă stânga) urmează să înregistreze un avans important.
”Nu există alternative clare la acest Guvern. Dacă va cădea şi (cele trei partide) nu vor putea continua, atunci este vorba doar despre o încăierare generală şi formarea unei noi coaliţii”, subliniază politologul Eiríkur Bergmann.
Primele rezultate parţiale urmează să fie cunoscute sâmbătă, după o zi lungă de vot, însă apariţia unei majorităţi va necesita mai mult decât o noapte de numărare a voturilor.