Acroşaj verbal dur în faţa presei, la Ankara, între miniştrii turc şi grec de Externe Mevlut Cavusoglu şi Nikos Dendias, o escaladare de rău augur în continuare dialogului turco-grec

Vizualizări: 301, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
Acroşaj verbal dur în faţa presei, la Ankara, între miniştrii turc şi grec de Externe Mevlut Cavusoglu şi Nikos Dendias, o escaladare de rău augur în continuare dialogului turco-grec

Miniştrii de Externe grec şi turc s-au opus într-un acroşaj verbal dur şi şi-au etalat în mod public divergenţele în mai multe dosare, la Ankara, o escaladare de rău augur în continuare dialogului celor două ţări, relatează AFP.

Turcul Mevlut Cavusoglu şi grecul Nikos Dendias s-au opus, în faţa camerelor de luat imagini, pe tema frontierelor martime, migraţiei şi tratamentului aplicat minorităţilor, într-o conferinţă de presă comună, la finalul unei vizite la Ankara a ministrului de Extrene grec, joi, menită să consolideze un dialog pe care cele două ţări l-au lansat cu scopul de a-şi soluţiona numeroasele contencioase.

”Dacă formulaţi asemenea acuzaţii dure împotriva ţării şi poporului mele, sunt obligat să răspund”, a tunat Cavusoglu, vizibil iritat de declaraţiile omologului său grec.

Dendias a criticat activităţi turce la Marea Egee şi în estul Mării Mediterane, dar şi ceea ce denunţă drept o aplicare deficitară de către Ankara a unui Acord al migraţiei cu Uniunea Europeană (UE).

”Turcia nu ar trebui să dea lecţii Greciei”, a declarat el.

”Poziţia Greciei este clară şi nu este prima oară când auziţi acest lucru: Turcia a încălcat, în Marea Egee şi în estul Mării Mediterane dreptul internaţional şi Convenţia (internaţională) a mării şi drepturile suverane ale Greciei. Turcia a efectuat 400 de zboruri deasupra teritoriului grec”, a acuzat Dendias, care a fost primit joi, la Ankara, şi de către preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

În dosarul migraţiei, Cavusoglu s-a apărat, a subliniat că Turcia s-a comportat într-un ”mod decent” şi a acuzat Atena de faptul că a ”respins 80.000  de persoane în ultimii patru ani” şi ”i-a aruncat pe alţii în mare”.

”Noi nu am folosit niciodată problema migraţiei împotriva UE sau împotriva Greciei”, a subliniat el.

”INACCEPTABILE”

UE a semnat cu Turcia, în martie 2016, un acord pe o perioadă de cinci ani, menit să oprească un aflux de migranţi către Uniune.

Ankara doreşte să prelungească acest acord, care a permis o reducere considerabilă a trecerii migranţilor din Turcia către Europa, în schimbul unui ajutor financiar important.

Bruxellesul şi Atena reproşează însă Ankarei faptul că a încetat să mai primească înapoi migranţi din insulele greceşti, de la începutul pandemiei covid-19.

Cavusoglu a subliniat că activităţile Ankarei în estul Mediteranei vizează ”să protejeze interesele Turciei şi ciprioţilor turci”.

”Avem divergenţele noastre cu privire la aceste subiecte, dar dacă veniţi aici să acuzaţi Turcia după ce am convenit să discutăm aceste dosare, sunt obligat să răspund”, a subliniat el, catalogând în mai multe rânduri declaraţiile omologului său grec drept ”inacceptabile”.

El a acuzat la rândul său Grecia de discriminarea minorităţii elene turce pe teritoriul grec.

”În Turcia, noi recunoaştem minoritatea greacă ortodoxă drept greco-ortodoxă. Însă voi spuneţi că turcii (din Grecia), care se consideră ei înşişi turci, nu sunt turci, ci doar musulmani”, a tunat Cavusoglu.

”În privinţa minorităţii musulmane, Tratatul de la Lausanne (din 1923) prevede (că este vorba despre o minoritate musulmană), iar acest tratat este în vigoare”, i-a replicat Dendias, care s-a întâlnit miercuri, la Istanbul, cu Patriarhul Constantinopolului, un reprezent important al lumii ordoxe.

Tensiunile între cele două ţări vecine şi membre NATO, care întreţin în mod istoric relaţii delicate, s-au agravat în ultimii ani, din cauza unor foraje gazifere efectuate de către Turcia în ape greceşti în estul Mării Mediterane.

Relaţiile lor sunt afectate de asemenea de nemulţumiri reciproce faţă de tratamentul aplicat musulmanilor în Grecia şi ortodocşilor în Turcia, dar şi de gestionarea fluxurilor migraţiei la frontierele terestre şi maritime ale celor două ţări.

În acest context, oficiali greci şi turci au reluat anul acesta negocieri ”exploratorii” în vederea aplanării unora dintre diferende, însă aceste negocieri nu au înregistrat niciun progres.

Știri similare

Polonia comemorează 77 de ani de la Insurecţia de la Varşovia, în prezenţa lui Armin Laschet, care denunţă o ”barbarie”

Polonia comemorează 77 de ani de la Insurecţia de la Varşovia, în prezenţa lui Armin Laschet, care denunţă o ”barbarie”

Externe

Preşedintele polonez Andrzej Duda a prezidat o ceremonie de stat, în capitala poloneză, sâmbătă, cu o zi înaintea comemorării a 77 de ani de la Insurecţia din Varşovia împotriva ocupaţiei naziste, la care a asistat conservatorul german Armin Laschet, favoritul la succesiunea Angelei Merkel, relatează Euronews....

Vizualizări: 275, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
Afghanistan – Mama unui soldat britanic speră ca moartea fiului ei să nu fi fost în zadar

Afghanistan – Mama unui soldat britanic speră ca moartea fiului ei să nu fi fost în zadar

Externe

Sarah Adams, mama unui soldat britanic ucis în Afganistan, spune că nu poate dormi uitându-se la scenele "devastatoare" cu talibanii care au preluat controlul asupra Afganistanului. Ea a mărturisit: "Trebuie doar să încerc să mă gândesc că James nu a murit în zadar sau că nu am pierdut atâtea vieţi degeaba", scrie BBC. ...

Vizualizări: 300, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
Britanicii îl omagiază pe prinţul Philip la Palatul Buckingham şi la Castelul Windsor – Buchete de narcise, crini şi mesaje de condoleanţe transmise reginei au fost depuse în faţa porţilor – VIDEO

Britanicii îl omagiază pe prinţul Philip la Palatul Buckingham şi la Castelul Windsor – Buchete de narcise, crini şi mesaje de condoleanţe transmise reginei au fost depuse în faţa porţilor – VIDEO

Externe

Buchete de narcise, lalele, trandafiri şi crini au fost depuse de britanici în faţa Palatului Buckingham, în timp ce mai multe persoane s-au adunat la Castelul Windsor, scrie BBC. Oamenii regretă decesul ducelui de Edinburg şi se gândesc la regină în aceste momente triste. ...

Vizualizări: 296, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
Joe Biden şi Kamala Harris, după pronunţarea verdictelor în cazul George Floyd: America are o lungă istorie de rasism sistemic. Este un pas înainte

Joe Biden şi Kamala Harris, după pronunţarea verdictelor în cazul George Floyd: America are o lungă istorie de rasism sistemic. Este un pas înainte

Externe

Preşedintele american Joe Biden a declarat marţi seară, de la Casa Albă, că verdictele în procesul fostului poliţist Derek Chauvin din Minneapolis, acuzat de uciderea lui George Floyd, în mai 2020, reprezintă „un pas înainte” şi a spus că naţiunea încă se confruntă cu rasismul sistemic în toate situaţiile, inclusiv în poliţie. ...

Vizualizări: 287, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
Casa Albă respinge ideea unui paşaport vaccinal federal

Casa Albă respinge ideea unui paşaport vaccinal federal

Externe

Casa Albă nu le impune un paşaport sanitar americanilor, care să arate că au fost vaccinaţi împotriva covid-19, însă sectorul privat este liber să avanseze această idee, relatează AFP....

Vizualizări: 311, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
Două jurnaliste de la postul polonez Belsat, condamnate la doi ani de închisoare în Belarus, cu privire la filmarea unor manifestaţii împotriva lui Lukaşenko

Două jurnaliste de la postul polonez Belsat, condamnate la doi ani de închisoare în Belarus, cu privire la filmarea unor manifestaţii împotriva lui Lukaşenko

Externe

Două jurnaliste de la postul polonez de televiziune de ştiri Belsat au fost condamnate joi, de către un tribunal belarus, la doi ani de închisoare, după ce au fost găsite vinovate de faptul că au filmat manifestaţii împotriva preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, relatează Reuters....

Vizualizări: 337, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
Noul ”Guvern al integrităţii” al Nataliei Gavriliţa urmează să primească ajutoare de la UE şi FMI, în perioada 2022-2024, în valoare de 600 de milioane de euro

Noul ”Guvern al integrităţii” al Nataliei Gavriliţa urmează să primească ajutoare de la UE şi FMI, în perioada 2022-2024, în valoare de 600 de milioane de euro

Externe

Parlamentul Republicii Moldova a confirmat noul Guvern al premierului Natalia Gavriliţa, după ce Partidul Acţiunii şi Solidarităţii (PAS) a obţinut o victorie în alegerile parlamentare anticipate de la începutul lui iulie, relatează Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL). Guvernul Gavriliţa urmează să primească ajutoare de la UE şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), în perioada 2022-2024, în valoare de 600 de milioane de euro. ...

Vizualizări: 308, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă