Procedură nouă de investigaţie non-invazivă a cancerului de sân, la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara

Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara a anunţat că foloseşte o nouă procedură de investigaţie non-invazivă a cancerului de sân. Este vorba de un aparat de Rezonanţă Magnetică Nucleară (RMN), care nu expune pacienta la iradiere.

Potrivit unui comunicat de presă, de luni, al unităţii medicale, statisticile arată că, în medie, în Europa, una din zece femei este diagnosticată cu o formă de cancer de sân. În România, anual, peste 9.000 de femei sunt înregistrate ca având o afecţiune oncologică la nivelul sânilor. De altfel, cancerul de sân reprezintă a doua cauză de mortalitate în bolile neoplazice. Specialiştii spun că, dacă acestă boală este depistată în stadiul incipient, poate fi tratată, iar pacienta complet vindecată. Una dintre metodele de investigaţie imagistică, una care scoate în evidenţă cel mai bine eventualele leziuni, este RMN-ul de sân.

Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara realizează asemenea investigaţii imagistice de înaltă performanţă cu ajutorul unui aparat de Rezonanţă Magnetică Nucleară.

„Durata de execuţie a investigaţiei este între 25 şi 40 de minute, timp în care pacienta nu are voie să se mişte. După realizarea investigaţiei nu există niciun fel de restricţii. Frecvenţa cu care se poate realiza examenul RMN este impusă de patologie. Trebuie spus că nu există niciun fel de iradiere, spre deosebire de alte investigaţii imagistice, de exemplu cele cu radiaţie ionizantă”, a declarat Vasile Iacobescu, asist şef Laborator de Imagistică Medicală la Spitalul de Boli Infecţioase Timişoara.

RMN-ul (IRM) de sân este o investigaţie non-invazivă şi reprezintă cea mai avansată procedură de analiză imagistică a sânului. Rezultatul acestei testări, corelat cu o mamografie, duce la depistarea cu o acurateţe de peste 95 la sută a cancerului de sân. 

„Deosebirea, faţă de o mamografie în care întreg sânul este pus pe o singură imagine, este că aici avem la fiecare 4 mm o altă imagine, o altă poză, şi ne ajută să facem diferenţa, la fiecare nivel, asupra patologiei şi a unor posibile leziuni. Ne dă o imagine de ansamblu, mai complexă. Cele două investigaţii, mamografia şi RMN-ul de sân, sunt complementare. Mai trebuie spus că, spre deosebire de RMN, mamografia se recomandă la paciente a căror vârstă este mai mare de 40 de ani, şi asta din cauza dozei de radiaţii la care este expus sânul investigat”, a mai precizat Vasile Iacobescu.

Investigaţia realizată cu ajutorul RMN-ul poate duce la detectarea leziunilor de peste 4 milimetri pe baza imaginilor rezultate în urma scanării sânului. Depistarea precoce a cancerului de sân permite începerea cât mai rapidă a tratamentului, astfel încât boala să fie vindecată înainte de a se răspândi la alte organe.

„RMN-ul de sân este încă un pas pe care îl facem în dezvoltarea unui centru imagistic ultramodern care va deveni, în viitor, parte componentă a ceea ce dorim să realizăm la Spitalul Victor Babeş, un centru de performanţă în diagnostic oncologic. În urmă cu câteva luni anunţam posibilitatea realizării unor investigaţii imagistice de tip RMN la copii prin folosirea unui soft dedicat. De altfel, spaţiul în care se găseşte aparatul de rezonanţă magnetică este unul prietenos, cu desene 3D, unic în ţară. Acum, odată cu sosirea antenei pentru screening-ul de sân, am trecut la nivelul următor. De altfel, neoplaziile de sân duc, dacă nu sunt depistate în stadiul incipient, la posibilitatea apariţiei unor metastaze pulmonare”, a declarat şi medicul Diana Manolescu, director medical Spitalul de Boli Infecţioase Timişoara.