Directorul Institutului „Elie Wiesel”: Consider că educaţia în România, din punct de vedere al informării despre Holocaust, reprezintă în anul 2021 un eşec

Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, a prezentat miercuri rezultatele unui sondaj referitor la percepţia românilor asupra Holocaustului din România. Răspunsurile alese de subiecţi sunt „îngrijorătoare”, a spus el, şi demonstrează o lipsă mare de educaţie, informaţie pe acest subiect.

„De peste 15 ani, de când funcţionează Institutul «Elie Wiesel», ne interesează să vedem ce progrese a făcut societatea românească în ceea ce priveşte cunoaşterea Holocaustului din România şi am întrebat să identifice în ce a constat această politică anti-evreiască, preponderent, şi împotriva populaţiei roma”, a spus Alexandru Florian în cadrul conferinţei de miercuri. „Răspunsul este unul dezamăgitor, vă pot spune oficial. Nu pentru Institut, ci e dezamăgitor din punct de vedere al cunoaşterii evenimentelor istorice din acea perioadă şi, deci, este dezamăgitor din perspectiva felului în care se face în România informarea şi educaţia despre Holocaust”.

Cei mai mulţi, 26%, au spus că Holocaustul în România a însemnat deportarea evreilor în lagărele controlate de Germania nazistă. „Este o indicare complet eronată, foarte valabilă pentru Transilvania de nord, dar acolo responsabilitatea a fost a Germaniei naziste în colaborare cu regimul hortist”, a explicat Florian.

Alţi 35% dintre respondenţi au ales să spună că nu cunosc nimic despre ceea ce s-a întâmplat în România în perioada 1939 – 1944.

„Răspunsurile sunt îngrijorătoare. Dovedesc că sistemul educaţional, şi nu pot să nu mă refer la ceea ce înseamnă învăţământul public, şi îmi permit să spun că nici mass-media, în special canalele de televiziune, nu au ca obiect să informeze populaţia asupra acestui subiect. Putem spune că de la raportul Comisiei «Wiesel» din 2004 şi până astăzi acelaşi mit, aceeaşi prejudecată aceeaşi lipsă de cunoaştere a istoriei pluteşte deasupra societăţii româneşti”, a subliniat Florian.

Directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a continuat: „Cei 47% care au susţinut că Germania nazistă este principalul responsabil de Holocaust în România în foarte mare măsură şi 25% care au spus că în mare măsură, cumulat fac 72% dintre cei care au răspuns. Este complet neistoric şi neadecvat documentelor care stau la dispoziţia tuturor celor care vor să afle”.

„Faptul că încă Germania nazistă este totuşi pe locul întâi, consider că educaţia în România, din acest punct de vedere, reprezintă în anul 2021 un eşec. Ca să dau un argument, este prima dată acum, în anul şcolar 2020 – 2021, când la clasa a VIII-a manualul de Istorie prevede o lecţie obligatorie de o oră care se cheamă «Holocaustul în România – studiu de caz», la impunerea acesteia participând şi Institutul, când s-a discutat curicula în 2016. Sunt trei manuale la ora aceasta pe piaţă, iar unul dintre ele ne spune, preluând informaţia din Florin Constantiniu, istoric academician decedat, că Pogromul de la Iaşi a fost cauzat de Germania nazistă, de prezenţa şi presiunea Germaniei naziste. Deci, încă de la clasa a VIII-a există riscul, în funcţie de ce manuale sunt alese, să plece cu anumite informaţii şi după aia e mai greu să dai altele”.

El a explicat faptul că lecţia este structurată corect, dar „când se trece la descrierea unui eveniment genocidar de maximă importanţă – 13.000 de evrei omorâţi la Iaşi din responsabilitatea exclusivă a lui Ion Antonescu şi instituţiilor de putere din teritoriu – şi să afli că l-au făcut germanii deja ai plecat cu stângul şi nu cu dreptul pe această temă”. 

Sondajul AVANGARDE a fost realizat în perioada 28 aprilie – 7 mai 2021, prin telefon, pe un eşantion de 900 de subiecţi. Marja de eroare este de 3,2% pentru un nivel de încredere de 95%.

La întrebarea „Când auziţi termenul Holocaust, la ce vă gândiţi?”, 41% dintre subiecţi au răspuns „la exterminarea evreilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, 25% au ales „nu ştiu/ nu răspund”, 15% au ales „lagăre de concentrare nazistă” şi 11%, „deportări în masă”.

Pe lângă evrei, romii au fost prima categorie de victime ale Holocaustului cunoscute, cu 32% dintre răspunsuri.

Din întreg eşantionul, la întrebarea „în ce a constat Holocaustul în România”, 35% – nu ştiu/ nu răspund, 26% – deportarea evreilor în lagăre controlate de Germania nazistă, 23% – execuţii în masă, 9% – deportarea evreilor în Transnistria.

Cât priveşte responsabilii pentru declanşarea Holocaustului în România, principalul actor ales de subiecţi în sondaj a fost Germania nazistă (47%, în foarte mare măsură), urmată de Ion Antonescu, conducătorul statului (29%), mişcarea legionară, presa de extremă dreapta, armata, poporul român, URSS, evreii, maghiarii şi regele Mihai.

Cauza principală care a stat la baza politicii antisemite în România a fost, potrivit răspunsului ales de majoritatea subiecţilor, influenţa Germaniei naziste asupra Guvernului României (47%), urmată de starea de război (8%), pericolul comunist (6%) şi politica antisemită a Guvernului României (6%).

În proporţie de 34%, cauzele care au stat la baza deciziei guvernului Antonescu de a-i deporta pe romi au fost influenţa Germaniei naziste, rezultă din sondaj.

Întrebaţi dacă, personal, i-ar deranja să aibă drept vecin o persoană homosexuală, 46% au răspuns afirmativ. În ceea ce priveşte o persoană de etnie romă, 42% au răspuns „da”, 16% ar fi deranjaţi dacă ar avea vecină o persoană de culoare, iar 5% ar fi deranjaţi de evrei.

„Ne-a şocat, ne-a îngrijorat acest procent, de peste 25-30%, al celor care nu ştiu sau nu răspund şi, în acelaşi timp, această persistenţă a faptului că tot Germania nazistă e responsabilă pentru ce s-a întâmplat cu populaţia evreiască din România”, a mai declarat Florian.

Toamna aceasta, Institutul „Elie Wiesel” va realiza un sondaj de opinie mai amplu, după modelul celor deja efectuate. Cel mai recent a fost făcut în 2019 şi directorul a precizat că se doreşte ca o dată la doi ani să fie realizată o măsurătoare mai amplă, pe mai multe teme.

„Dincolo de aceste procente, fiecare sondaj are o bogăţie de informaţii. În plus, vom putea face comparaţii, să vedem, în decurs de 10 ani, 15 ani, dacă există vreo modificare de percepţie în societate”, a explicat el. Pe de altă parte, „orice sondaj măsoară o opinie la timpul respectiv, a doua zi, cel puţin teoretic, aceeaşi persoană poate să răspundă altceva, sunt foarte mulţi factori care influenţează răspunsul unei persoane”.