Premiile Academiei Europene de Film – „Another Round” al lui Thomas Vinterberg, marele câştigător. „colectiv”, documentarul anului

Lungmetrajul „Another Round/ Druk” al lui Thomas Vinterberg este marele câştigător al celei de-a 33-a ediţii a premiilor Academiei Europene de Film, care au fost decernate sâmbătă seară, şi la care „colectiv”, producţie românească, a fost desemnat documentarul european al anului.

Câştigătorii premiilor au fost anunţaţi live, de la muzeul Futurium din Berlin, de cineastul Wim Wenders, actualul preşedinte al Academiei, regizoarea Agnieska Holland, preşedintele desemnat al Academiei, producătoarea Marion Döring, directoarea Academiei, producătorul Mike Downey, preşedinte al board-ului, şi mai mulţi invitaţi.

Toţi cei prezenţi în studioul amplasat la Berlin au fost testaţi pentru Covid-19 înainte de ceremonie, cu rezultate negative, după cum a precizat directoarea EFA. 

Nominalizaţii au intrat în direct prin sistem video-conferinţă.

Filmul european al anului a fost ales dintre şase lungmetraje: „Druk/ Another Round” (Danemarca, Olanda, Suedia), de Thomas Vinterberg, „Berlin Alexanderplatz” (Germania, Olanda), de Burhan Qurbani, „Corpus Christi” (Polonia, Franţa), de Jan Komasa, „Martin Eden” (Italia, Franţa), de Pietro Marcello, „The Painted Bird” (Cehia, Ucraina, Slovacia), de Václav Marhoul, şi „Undine” (Germania, Franţa), de Christian Petzold.

„Another Round”, desemnat câştigător la patru categorii ale premiilor EFA, este şi propunerea Danemarcei pentru o nominalizare la categoria „cel mai bun lungmetraj internaţional” a premiilor Oscar 2021.

Inclus în selecţia Cannes 2020, filmul reuneşte o bună parte din echipa „The Hunt” (2012), care a fost selectat în competiţia de la Cannes şi nominalizat la Globurile de Aur şi Oscar. Este vorba despre scenaristul Tobias Lindholm şi actorii Mads Mikkelsen, Thomas Bo Larsen şi Lars Ranthe. Din distribuţie face parte şi Magnus Millang, care a mai putut fi văzut în dramele lui Vinterberg „The Commune” (2016) şi „The Command” (2018).

„Another Round” porneşte de la teoria conform căreia ne naştem cu o cantitate mică de alcool în sânge şi că o uşoară stare de ebrietate ne deschide mintea spre lumea din jurul nostru, reducându-ne problemele şi sporind creativitatea.

Pentru titlul „Regizor European” au fost selectaţi: Agnieszka Holland pentru „Charlatan”, Jan Komasa pentru „Corpus Christi”, Pietro Marcello pentru „Martin Eden”, François Ozon pentru „Summer of 85”, Maria Sødahl pentru „Hope”, şi Thomas Vinterberg pentru „Another Round”.

Thomas Vinterberg a fost ales câştigător. „Sunt foarte mândru de asta. Am fost într-o competiţie fantastică! Sunt regizori mult mai buni decât mine. Acest film a fost făcut într-o perioadă foarte dificilă din viaţa mea şi am reuşit cu ajutorul prietenilor şi familiei mele”, a spus el. Fiica regizorului a murit în timp ce el lucra la acest lungmetraj. „Singurul lucru, după ce a murit, a fost să continui să fac acest film. Acest premiu îi onorează memoria”.

Cineastul i-a mulţumit şi lui Mads Mikkelsen, care interpretează rolul principal.

Mikkelsen a fost desemnat „Actorul European” al anului 2020. „Există un motiv pentru care acest film a fost finalizat – a fost o lumină strălucitoare care nu mai e acum aici, dar e cu noi”, a spus Mikkelsen, care a mulţumit echipei cu care a lucrat şi Academiei.

La această categorie au mai fost nominalizaţi Bartosz Bielenia („Corpus Christi”), Goran Bogdan („Father”), Elio Germano („Hidden Away”), Luca Marinelli („Martin Eden”) şi Viggo Mortensen („Falling”).

Nominalizaţii pentru această categorie de interpretare şi câştigătorul au fost anunţaţi de actorul român Sabin Tambrea.

Thomas Vinterberg a fost premiat şi pentru scenariul „Another Round”, scris împreună cu Tobias Lindholm.

La această categorie au mai fost nominalizaţi Martin Behnke şi Burhan Qurbani – „Berlin Alexanderplatz”, Costa-Gavras – „Adults In The Room”, Damiano şi Fabio D’Innocenzo – „Bad Tales”, Pietro Marcello şi Maurizio Braucci – „Martin Eden”, şi Mateusz Pacewicz – „Corpus Christi”.

Pentru interpretare feminină a fost premiată Paula Beer pentru rolul din „Undine”, film regizat de Christian Petzold.

Pentru titlul „Actriţă Europeană” au mai fost nominalizate Natasha Berezhnaya („Dau. Natasha”), Andrea Bræin Hovig („Hope”), Ane Dahl Torp („Charter”), Nina Hoss („My Little Sister”) şi Marta Nieto („Madre”).

La categoria „Documentar European” au fost selectate „Acasă” (România, Germania, Finlanda), de Radu Ciorniciuc, „colectiv” (România, Luxembourg), de Alexander Nanau, „Gunda” (Norvegia, SUA), de Victor Kossakovsky, „Petite fille” (Franţa), de Sébastien Lifshitz, „Saudi Runaway” (Elveţia), de Susanne Regina Meures, şi „The Cave” (Siria, Danemarca), de Alisar Hasan & Feras Fayyad.

Documentarul românesc „colectiv” a fost ales câştigător.

„colectiv”, „Another Round” şi „Corpus Christi” au fost nominalizate pentru Premiul LUX al Publicului European acordat de Parlamentul European şi EFA în parteneriat cu Europa Cinemas şi Comisia Europeană, care va fi acordat primăvara viitoare.

La categoria „European Discovery” s-a impus Carlo Sironi, pentru „Sole” (Italia, Polonia). Au mai fost selectate: „Full Moon” (Bosnia şi Herţegovina), de Nermin Hamzagic, „Gagarine” (Franţa), de Fanny Liatard şi Jérémy Trouilh, „Instinct” (Olanda), de Halina Reijn, „Isaac” (Lituania), de Jurgis Matulevičius, şi „Jumbo” (Franţa, Belgia, Luxemburg), de Zoé Wittock.

La noua categorie „Innovative Storytelling”, prin care sunt recunoscute schimbările aduse în peisajul cinematografic, a fost premiat Mark Cousins, pentru documentarul de 14 ore „Women Make Film: A Road Movie Through Cinema”, împărţit în 40 de capitole, despre femeile care au realizat film în ultimul secol.

În timpul ceremoniei de sâmbătă seară, numeroşi cineaşti – între care Stephen Frears, Ken Loach, Liv Ullman, Claes Bang, Stellan Skargard şi Isvan Szabo -, dar şi cancelarul Angela Merkel, le-au mulţumit lui Wenders şi Döring pentru munca depusă în Academie încă de la începuturile ei, din 1988. Cei doi vor pleca din funcţiile deţinute, în ianuarie, dar vor rămâne membri ai EFA.

„Cred că am avut cel mai bun loc de muncă din lume”, a spus Döring. „Mi-am dat seama că 33 de ani au trecut ca vântul”, a completat Wenders. „A fost o onoare. De cele mai multe ori, a fost plăcere, de câteva ori a fost distractiv, şi de puţine ori, muncă grea”, a glumit el.

Săptămâna aceasta, EFA, care are acum mai mult de 3.800 de membri, a acordat o altă serie de premii. 

La categoria „Lungmetraj European de Animaţie” a fost premiat „Josep”, semnat de Aurel, care spune povestea ilustratorului Josep Bartoli.

„Un triomphe”, de Emmanuel Courcol, a fost câştigătorul categoriei „Comedie Europeană”.

„All Cats are Grey in the Dark”, de Lasse Linder, a fost desemnat scurtmetrajul european al anului, în timp ce lungmetrajul „Saudi Runaway”, de de Susanne Regina Meures, a fost ales câştigător al premiului universităţilor europene.

Matteo Cocco a fost premiat pentru imaginea lungmetrajului „Volevo nascondermi”, regizat de Giorgio Diritti.

Maria Fantastico Valmori a primit trofeul pentru montajul documentarul „Il Varco”, regizat de Federico Ferrone şi Michele Manzolini. 

Cristina Casali a fost recompensată cu trofeul EFA pentru scenografia „The Personal History of David Copperfield”, regizat de Armando Iannucci.

Pentru costumele din „Volevo nascondermi” a fost premiată Ursula Patzak.

Yolanda Piña, Felix Perrero şi Nacho Díaz au fost desemnaţi câştigătorii categoriei „machiaj şi coafură” pentru „La trinchera infinita” (r. Aitor Arregi, Jon Garaño şi Jose Mari Goenaga).

Cea mai bună coloană sonoră a fost aleasă cea a filmului „Berlin Alexanderplatz” (r. Burhan Qurbani), semnată de Dasha Dauenhauer.

La categoria „cel mai bun sunet” a fost premiată Yolande Decarsin pentru documentarul francez „Petite Fille”, regizat de Sébastien Lifshitz.

Cele mai bune efecte vizuale au fost considerate cele din producţia spaniolă „El hoyo” (r. Galder Gaztelu-Urrutia), realizate de Inaki Madariaga.

Portughezul Luis Urbano a primit premiul Eurimages pentru co-producţie.

La fiecare doi ani, ceremonia de acordare a premiilor Academiei Europene de Film are loc la Berlin, iar în rest „călătoreşte” prin Europa. Pentru că pandemia nu a făcut posibil acest lucru, Reykjavík care trebuia să găzduiască gala de anul acesta o va face în 2022.