Feedback negativ celor care au impus restricţii HORECA şi spectacolelor: „Autorităţile nu iubesc industria zâmbetului. Un eveniment poate avea loc în condiţii de siguranţă”

„Avem nevoie de sprijin şi măsuri concrete”, „Aşteptăm un răspuns al autorităţilor” şi „Nu există concretizare şi nici predictibilitate” au afirmat reprezentanţi ai industriei de spectacole, ai HORA şi ai Alianţei pentru Turism, care au ţinut pentru prima dată, joi, o conferinţă de presă comună.

După ce au dialogat aproximativ un an cu administraţia centrală, după ce au făcut mai multe solicitări şi au trimis recent o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis, în care i-au cerut să urgenteze implementarea unei scheme de ajutor de stat, ei au stabilit patru măsuri: un plan care să aducă predictibilitate; un grup de lucru interministerial, care să permită lucrul la planul de redresare a activităţii; un grup de lucru condus la nivel de prim-ministru, pentru a valida rapid propunerile; şi măsuri compensatorii.

Bogdan Buta, reprezentant al festivalului Untold, a punctat: „Avem nevoie de decizii care să fie asumate. Vrem măsuri pentru atunci când va fi posibilă reluarea activităţii. Nu trăim o criză economică, ci una sanitară şi atunci când criza sanitară se va încheia, să ne putem relua activitatea ca înainte. Statele europene au făcut deja paşi în sprijinirea sectoarelor culturale. Toate au luat măsuri de compensare. Deci, nu discutăm decât despre corectitudine, de a avea şanse egale în piaţa unică, despre taxele şi impozitele pe care le-am plătit. E foarte important să jucăm după aceleaşi reguli, nu doar să luăm aceleaşi măsuri. Avem nevoie doar de decizii. La nivel decizional se blochează lucrurile”.

El a mai declarat că, având în vedere că evenimentele au fost suspendate pe parcursul ultimului an, „nu ele au contribuit la creşterea numărului de cazuri”.

„Pe baza studiilor făcute şi a evenimentelor-test deja făcute, dovezi certe, un eveniment poate avea loc în condiţii de siguranţă, dacă participanţii sunt testaţi înainte, sunt vaccinaţi sau au trecut prin boală şi au anticorpi. Nu e niciun motiv în a le interzice să ia parte la evenimente fără restricţii de capacitate”, a adăugat el. „Sperăm să fim auziţi şi să ne putem relua viaţa în condiţii sigure. Am respectat normele şi le vom respecta. Avem un plan, trebuie doar o decizie”.

Dragoş Anastasiu de la Alianţa pentru Turism şi preşedinte al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) a completat: „Nu HORECA e principalul motiv pentru care cifrele au crescut. E vorba despre întâlniri private, şcoală, biserică…”.

El este de părere că industriile, de la film la ospitalitate, pot fi numite, în comun, „industria zâmbetului şi/sau a experienţei”.

„Avem o experienţă destul de ciudată acum. După un an de ping-pong, de promisiuni, fără măsuri concrete, pot să vă spun că autorităţile nu iubesc industria zâmbetului”, a subliniat el. „Este momentul să încheiem ping-pong-ul şi avem nevoie de un for decizional. E necesar ca de la prim-ministru la ministrul Culturii şi ministrul Sănătăţii să stea la masă”.

Anastasiu a precizat: „Atâta timp cât avem peste 1 milion de oameni vaccinaţi şi alţii au trecut prin boală şi au anticorpi şi că există teste rapide, nu există niciun motiv real pentru ca aceşti oameni să nu poată să beneficieze de mobilitate şi de prezenţă socială, de libertatea de a se întâlni, de a se bucura şi de a avea experienţe. Şi nu e niciun fel de discriminare. Măsura de bază este testarea. Din punctul nostru de vedere, nu există niciun motiv să nu stăm la masă cu autorităţile şi să lansăm industria zâmbetului, cu atât mai mult cu cât nu am fost în stare să îi oferim compensaţii un an”.

Daniel Mischie, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), a fost şi mai tranşant: „Industria ospitalităţii pe care o reprezint vrea să îşi exprime nemulţumirea faţă de măsurile luate în ultimul an de administraţia centrală şi de administraţiile locale. Vrem să acordăm un feedback negativ celor care au participat în această perioadă la restricţiile impuse industriei”.

El a vorbit despre lucrurile făcute de HORA împreună cu administraţia centrală: „Faimosul miliard iniţial alocat pentru HORECA, ulterior aloct pentru salvarea întregii economii, dispus pe trei măsuri: granturi foarte mici; din 22.000 de companii din toate domeniile de activitate care au aplicat, doar 3.000 au primit fonduri pentru capitalul de lucru; iar măsura a treia a fost anulată şi va fi refăcută. Programul deddicat pentru operatorii din industria ospitalităţii de 20% despăgubire din diferenţa cifrei de afaceri stă pur şi simplu la Ministerul Economiei şi nu se fac paşi rapizi în acest sens”.

Industria ospitalităţii şi celelalte industrii afectate au cerut să fie acordate compensaţii şi pentru anul 2021.

„În prezent, autorităţile nu respectă şi nu duc la îndeplinire ceea ce au stabilit împreună. Credem că e impropriu ca azi cei care nu respectă regulile să solicite respectarea altor reguli. Solicităm autorităţilor să dea un exemplu prin respectarea legislaţiei în vigoare, prin acordarea compensaţiilor industriilor care au fost afectate, în aşa fel încât şi industriile să poată respecta aceste reglementări”, a completat el.

Mischie a mai spus că industria ospitalităţii reprezintă aproximativ 10% din forţa de muncă privată din România. „Impredictibilitatea va duce această industrie aproape de dispariţie”.

Referitor la noi eventuale restricţii, el a spus că vor fi respectate, dar „dacă va fi o diminuare a programului de lucru, impactul va fi cu încă o treime din cifra de afacere şi probabil că nu va mai fi rentabil să ţii deschis un local”. 

Călin Ile de la Federaţia Industriei Hoteliere din România a declarat: „Statul nu îşi asumă niciun plan de acţiune şi oamenii nu îşi pot face planuri de viaţă. Nu poţi să faci aceleaşi măsuri pentru un sector care a căzut cu 10% şi pentru unul care a căzut cu 70% sau sectoare chiar închise total. Somăm autorităţile să îşi asume un plan care să permită predictibilitate şi pentru operatori, pentru angajaţi şi pentru populaţia ţării”.

Fără plan de relansare, muzicienii pot cânta Prohodul industriei

Muzicianul Adrian Despot, artist independent, a condamnat lipsa de asumare din partea Guvern şi a spus: „Nu reprezint niciun fel de asociaţie a muzicienilor din România, pentru că, la 32 de ani de la Revoluţie, ea nu există. Nu există un statut al artistului în România, nu există niciun fel de formă sindicală care să ne reprezinte pe noi, muzicienii, nu există niciun fel de protecţie socială pentru muzicieni. Este un semnal de alarmă pe care vreau să îl trag: cred că, măcar acum, în al 500-lea ceas, e momentul să ne întâlnim şi să reuşim să creăm o asociaţie care să aibă o voce a muzicienilor din România”.

„Ce mi se pare total impropriu e modul în care Guvernul se foloseşte de artişti, de persoane publice, de fiecare dată când vrea să transmită un mesaj publicului. Societatea civilă apelează la noi atunci când trebuie luată atitudine. Suntem solicitaţi să participăm în orice campanie socială. Asta mă face tot timpul să îmi pun problema: Şi pe noi, atunci când vom avea nevoie, cine ne ajută? Pentru că Guvernul, cu siguranţă, nu ne ajută. În acest moment avem nevoie de nişte măsuri clare. Dreptul la muncă e un drept constituţional. În momentul în care e restricţionat, trebuie să vină la pachet cu măsuri compensatorii. E o regulă de bază în muzică: tensiune – relaxare, întrebare – răspuns, restricţie – compensare. Chestia asta trebuie să vină din partea Guvernului pentru o industrie care e în colaps”.

În viziunea lui, un alt doilea punct principal îl reprezintă planul de relansare. „Trebuie făcut, gândit, trebuie să existe grupuri de lucru, grupuri tehnice şi grupuri de decizie care să îl implementeze. Fără un plan de relansare, fără măsuri compensatorii, singurul lucru pe care vor mai putea să îl facă muzicienii din România pe viitor va fi doar să cânte Prohodul unei industrii”.

„Toţi cei de aici reprezintă nivelul maxim de profesionalism în domeniul pe care îl reprezintă. Tot acest profesionalism construit se va transforma într-un mare, mare circ de amatori. Pentru că noi, artiştii, aşa cum suntem îndemnaţi să ţinem partea altor oameni, de fiecare dată când apărem în public şi încercăm să ne ţinem partea nouă suntem răstigniţi că ne cerem drepturile şi suntem îndemnaţi să ne reprofilăm”.

El a citit un mesaj, un comentariu publicat de un prieten pe Facebook: „În general, lucrătorii din industria spectacolelor şi a culturii nu îşi schimbă meseria şi domeniul de activitate, pentru că ulterior, pentru o lungă perioadă, cultura ar muri şi, dacă s-ar întâmpla asta, ţara şi lumea ar fi plină de oameni care judecă totul fără să ştie nimic şi asta ar fi fatal”.

Dragoş Banu, care reprezintă companiile de scenotehnică, a subliniat că, din ianuarie 2021, problemele s-au aplificat. „Ratele bancare pentru echipamentele pe care le deţinem au început să curgă, având în vedere că la noi nu s-a schimbat nimic în bine. Ministerul Finanţelor, prin ANAF, a început popririle, avem bibliorafturi de documente şi propuneri trimise către diverse ministere şi premier, avem zeci de întâlniri cu reprezentanţii statului, unde ne-am expus problemele, în schimb am primit numai zâmbete şi promisiuni. Cred că e cazul să găsim nişte mpsuri concrete pentru a salva această industrie”.

El a mai spus că există o legătură permanentă cu parteneri din Belgia, Olanda, Germania şi SUA şi că toate companiile au sprijin din partea instituţiilor private şi a guvernelor. „Cred că se va ajunge ca noi, companiile româneşti, să închidem uşile şi, din nou, ca în alte industrii, companiile străine, care au fost susţinute în toată perioada asta, să vină şi să lucreze aici”.

Bogdan Nedelcu, reprezentant ALIS (Asociaţia Lucrătorilor din Industria Spectacolelor), a afirmat: „Dacă pierdem oameni, ne vom trezi peste şase luni, un an, când vom putea funcţiona, fără forţă de muncă. Este inadmisibil ca după un an să nu avem un plan implementat şi o predictibilitate pentru redeschiderea sectorului. Este momentul să acţionăm. Oamenii s-au săturat. Nu mai avem nevoie de promisiuni, de declaraţii politice. Statul trebuie să acţioneze punctual şi rapid pe două direcţii: compensaţii şi un plan de redeschidere concret”.