Deficitul bugetar a ajuns, în ianuarie, la 3,69 miliarde lei, adică 0,33% din PIB, de peste opt ori mai mare faţă de ianuarie 2020

Vizualizări: 352, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
Deficitul bugetar a ajuns, în ianuarie, la 3,69 miliarde lei, adică 0,33% din PIB, de peste opt ori mai mare faţă de ianuarie 2020

Deficitul bugetar a ajuns în ianuarie la 3,69 miliarde lei, adică 0,33% din PIB, de peste opt ori mai mare faţă de ianuarie 2020, când s-a ridicat la 457,6 milioane de lei, respectiv 0,04% din PIB.

„Execuţia bugetului general consolidat în luna ianuarie 2021 s-a încheiat cu un deficit de 3,69 miliarde lei (0,33% din PIB). Sume în valoare de 2,29 miliarde lei (0,2% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin rambursări de TVA, investiţii şi cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, anunţă Ministerul de Finanţe.

Astfel, în luna ianuarie 2021 restituirile de TVA au fost cu 1,03 miliarde lei mai mari decât nivelul lunii ianuarie 2020 pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, iar cheltuielile de investiţii au fost cu 0,39 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 0,86 miliarde lei.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 29,18 miliarde lei în ianuarie 2021, cu 5,9% peste nivelul încasat în luna similară a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au stagnat la 2,6% din PIB.

Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluţii pozitive (în principal fonduri europene, venituri nefiscale, precum şi încasările din contribuţii de asigurări, impozit pe venit şi profit), mai puţin veniturile din TVA, care au consemnat o scădere, însă pe fondul accelerării restituirilor de TVA pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat. 

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 2,44 miliarde lei în luna ianuarie, consemnând o creştere de 6,8% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul pe veniturile pensii (+44,4%), respectiv impozitul pe dividende (+9,4%).

Contribuţiile de asigurări au totalizat 10,35 miliarde lei în ianuarie, înregistrând o creştere de 3,7% (an/an). Similar impozitului pe salarii, evoluţia contribuţiilor este inferioară dinamicii fondului de salarii din economie

Încasările din impozitul pe profit au însumat 0,33 miliarde lei în luna ianuarie, în creştere cu 51,7% (an/an). În structură, principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici prezintă o dinamică pozitivă de 42,3% (an/an), în timp ce veniturile din impozitul pe profit de la băncile comerciale depăşesc substanţial nivelul viramentelor din prima lună a anului precedent cu 956,7% (an/an).

Încasările nete din TVA au înregistrat 6,05 miliarde lei în ianuarie, în scădere cu 9,4% comparativ cu nivelul înregistrat în luna similară a anului trecut.

Scăderea încasărilor nete din TVA este explicată de majorarea restituirilor din TVA cu 60%, an/an (+1,03 miliarde lei: 2,76 miliarde lei în ianuarie 2021, comparativ cu 1,72 miliarde lei în ianuarie 2020), cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar în contextul actual. De altfel, în perioada analizată, se constată creşterea cu 4,9% a veniturilor brute din TVA.

Veniturile din accize au însumat 3,38 miliarde lei în ianuarie, în creştere cu 1,9% (an/an), pe fondul evoluţiei încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+15,5%, an/an). Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produse energetice s-au contractat cu 17,9% (an/an). Evoluţia încasărilor din accize prezintă o volatilitate lunară mai ridicată, determinată atât de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, cât şi de volatilitatea consumului.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au înregistrat 0,40 miliarde lei în luna ianuarie (+11,4% an/an). O dinamică pozitivă au înregistrat-o veniturile din taxele pentru jocurile de noroc (+23,1% an/an).

Veniturile nefiscale au înregistrat 3,09 miliarde lei în ianuarie, în creştere cu 46,8% (an/an), acestă creştere fiind detreminată şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului  nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 1,74 miliarde lei în luna ianuarie, în creştere cu 55,7% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi lună a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 32,87 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 17,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 0,2 puncte procentuale de la 2,7% din PIB în luna ianuarie 2020 la 2,9% din PIB în luna ianurie 2021. Majorarea cheltuielilor este determinată şi de continuarea măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei (863 milioane lei).

Cheltuielile de personal au însumat 9,15 miliarde lei, în creştere cu 8,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal şi-au menţinut ponderea la nivelul de 0,8%. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 43,1 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost 3,88 miliarde lei, în creştere cu 20,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.  O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 21,2% faţă de anul anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 13,82 miliarde lei în creştere cu 16,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020 şi cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum şi devansarea sumei de 1,6 miliarde lei pentru plata a 50% din cheltuielile cu pensiile pentru luna februarie care se distribuie prin Poşta Română.

„Totodată, se continuă plăţile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19. Astfel, în luna ianuarie s-au plătit pe măsuri active 236,5 mil lei, respectiv 128,11 milioane lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 33,3 milioane lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 28,91 milioane lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă, 4,39 mil lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum şi 41,79 milioane lei îndemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005”, precizează Ministerul de Finanţe.

 De asemenea, se continuă decontările îndemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că la sfârşitul lunii ianuarie plăţile au fost de 298,78 milioane lei.

Cheltuielile cu subvenţiile  au fost de 0,4 miliarde lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor.

Alte cheltuieli  au fost de 0,36 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 1,9 miliarde lei, cu 48,2% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 1,7 miliarde lei, în creştere cu 29,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 14,6 milioane lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

 

Știri similare

Panasonic şi-a vândut participaţia deţinută la Tesla, pentru 3,6 miliarde de dolari

Panasonic şi-a vândut participaţia deţinută la Tesla, pentru 3,6 miliarde de dolari

Economie

Panasonic şi-a vândut participaţia deţinută la producătorul american de vehicule electrice Tesla, pentru aproximativ 400 de miliarde de yeni (3,61 milairde dolari), în anul fiscal încheiat în martie, a declarat vineri un purtător de cuvânt al companiei japoneze, transmite Reuters....

Vizualizări: 355, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
STUDIU: Plăţile digitale vor reprezenta 7 trilioane de dolari în 2023 şi vor creşte la 48 de trilioane dolari în 2030

STUDIU: Plăţile digitale vor reprezenta 7 trilioane de dolari în 2023 şi vor creşte la 48 de trilioane dolari în 2030

Economie

Pandemia COVID-19 a accelerat trecerea de la numerar la plăţile digitale, astfel că Accenture, companie globală de servicii în domeniul digital, cloud şi securitate, estimează că 7 trilioane de dolari din cheltuielile consumatorilor vor trece de la numerar la carduri şi plăţi digitale până în 2023, iar plăţile digitale vor creşte la 48 de trilioane dolari în 2030....

Vizualizări: 398, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
CFA România: Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut în iulie cu 1,7 puncte faţă de iunie. Analiştii estimează o creştere de 6,9% a economiei în acest an / Curs euro/leu de de 4,9829 pentru orizontul de 6 luni şi de peste 5 lei pentru 12 luni

CFA România: Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut în iulie cu 1,7 puncte faţă de iunie. Analiştii estimează o creştere de 6,9% a economiei în acest an / Curs euro/leu de de 4,9829 pentru orizontul de 6 luni şi de peste 5 lei pentru 12 luni

Economie

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociatiei CFA România a scăzut în luna iulie cu 1,7 puncte comparativ cu luna anterioară, la valoarea de 74,5 puncte, (faţă de aceeaşi lună a anului precedent, indicatorul a crescut cu 44,1 puncte). ...

Vizualizări: 327, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
Consiliul Concurenţei: Testele rapide antigen SARS-CoV-2 costă între 30 lei şi 68 lei, nivel comparabil cu preţurile practicate în mai multe ţări europene

Consiliul Concurenţei: Testele rapide antigen SARS-CoV-2 costă între 30 lei şi 68 lei, nivel comparabil cu preţurile practicate în mai multe ţări europene

Economie

Preţul unui test rapid antigen SARS-CoV-2, pentru autotestare, comercializat online în România, singurul test rapid care detectează virusul COVID-19, variază între 30 lei şi 68 lei, situându-se la un nivel comparabil cu preţurile practicate în mai multe ţări europene, arată o analiză a Consiliului Concurenţei....

Vizualizări: 464, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
Ministerul Agriculturii: Lipsa de informare a fermierilor, a procesatorilor, dar şi a publicului ancorat în realităţile trecutului au făcut ca ferma de familie, micul producător să fie lipsiţi de instrumente în lupta cu marile companii multinaţionale

Ministerul Agriculturii: Lipsa de informare a fermierilor, a procesatorilor, dar şi a publicului ancorat în realităţile trecutului au făcut ca ferma de familie, micul producător să fie lipsiţi de instrumente în lupta cu marile companii multinaţionale

Economie

Lipsa de informare a fermierilor, a procesatorilor, dar şi a publicului ancorat în realităţile trecutului au făcut ca ferma de familie, micul producător şi procesatorii naţionali să fie lipsiţi de instrumente în lupta lor cu marile companii multinaţionale, astfel că piaţa internă a fost acaparată de interesele companiilor transnaţionale ale căror bugete ridicate de marketing au influenţat major decizia de cumpărare a consumatorului român, arată datele prezentate marţi de Ministerul Agriculturii. ...

Vizualizări: 319, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
Claudiu Năsui: De săptămâna viitoare, stadiul schemelor de ajutor de stat promise în perioadă de pandemie va fi publicat săptămânal pe site-ul Ministerului Economiei

Claudiu Năsui: De săptămâna viitoare, stadiul schemelor de ajutor de stat promise în perioadă de pandemie va fi publicat săptămânal pe site-ul Ministerului Economiei

Economie

Claudiu Năsui a anunţat că, de săptămâna viitoare, stadiul schemelor de ajutor de stat promise în perioadă de pandemie va fi publicat săptămânal pe site-ul Ministerului Economiei. „Este vorba despre schemele de ajutor de stat date prin OUG 130/2020 faimoasa ordonanţă prin care sunt ajutate cu granturi, deci bani cash direct, zeci de mii de întreprinderi care au fost afectate de COVID”, mai spune ministrul Economiei....

Vizualizări: 347, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
Cîţu, întrebat dacă vor îngheţa salariile bugetarilor când datoria publică ajunge la 50% din PIB: Vă aduc aminte că am îngheţat salariile în sectorul public, la începutul anului

Cîţu, întrebat dacă vor îngheţa salariile bugetarilor când datoria publică ajunge la 50% din PIB: Vă aduc aminte că am îngheţat salariile în sectorul public, la începutul anului

Economie

Premierul Florin Cîţu a afirmat, întrebat cum va proceda şi dacă vor îngheţa salariile bugetarilor când datoria publică va ajunge la 50% din PIB, în contextul în care ea acum este la 49,7%, că la începutul anului au fost deja îngheţate salariile în sectorul public....

Vizualizări: 317, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
Administraţia Biden sancţionează o platformă de tranzacţionare a criptomonedelor, pentru că a permis plăţi ilegale pentru atacuri ransomware

Administraţia Biden sancţionează o platformă de tranzacţionare a criptomonedelor, pentru că a permis plăţi ilegale pentru atacuri ransomware

Economie

Administraţia Biden a anunţat marţi că a impus sancţiuni unei platforme de tranzacţionare a criptomonedelor pentru că a permis plăţi ilegale pentru atacuri ransomware, măsura făcând parte dintr-o campanie mai largă de combatere a unui pericol în creştere, transmite Reuters....

Vizualizări: 336, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
Ministrul Economiei: Programul actual de promovare a exportului şi implicit programul de participare la târguri este un vehicul de a lua bani de la stat prin firme intermediare şi de plimbare în locuri de vacanţă luxoase pe banii contribuabiliilor

Ministrul Economiei: Programul actual de promovare a exportului şi implicit programul de participare la târguri este un vehicul de a lua bani de la stat prin firme intermediare şi de plimbare în locuri de vacanţă luxoase pe banii contribuabiliilor

Economie

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a criticat joi, într-o conferinţă de presă, programul actual de promovare a exportului şi implicit programul participării la târguri susţinând că acest program nu ajută exporturile, ci este un vehicul de a lua bani de la stat prin firme intermediare şi de plimbare în locuri de vacanţă luxoase pe banii contribuabiliilor. Invocând rapoarte ale Curţii de Conturi şi ale cvorpului de control al prim-ministru, el a precizat că neregulile vizeazămodul de selectare a târgurilor, modul de selectare a firmelor care merg la târguri şi, cel mai grav, modul de atribuire al acelor mari contracte ale Ministerului Economiei. ...

Vizualizări: 363, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
SONDAJ: Şapte din zece antreprenori se tem de o nouă închidere a activităţii. Mai mult de jumătate dintre oamenii de afaceri cred că efectele pandemiei se vor vedea cel puţin până la începutul lui 2022

SONDAJ: Şapte din zece antreprenori se tem de o nouă închidere a activităţii. Mai mult de jumătate dintre oamenii de afaceri cred că efectele pandemiei se vor vedea cel puţin până la începutul lui 2022

Economie

Şapte din zece antreprenori se tem că al treilea val al pandemiei le-ar putea bloca din nou activitatea, arată rezultatele unui barometru de opinie realizat de Frames, la comanda Asociaţiei Patronale ”Protejăm România”, potrivit căruia 57% dintre antreprenori cred că efectele pandemiei se vor vedea cel puţin până la începutul lui 2022....

Vizualizări: 361, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas miercuri la 1,59%

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas miercuri la 1,59%

Economie

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas miercuri la 1,59%, potrivit datelor publicate de instituţie....

Vizualizări: 375, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
STUDIU: Românii îşi schimbă acum electrocasnicele la un interval de 4-7 ani, faţă de 7-10 ani înainte. Pandemia a accelerat şi mai mult ritmul de înlocuire a electrocasnicelor şi a crescut semnificativ vânzările online

STUDIU: Românii îşi schimbă acum electrocasnicele la un interval de 4-7 ani, faţă de 7-10 ani înainte. Pandemia a accelerat şi mai mult ritmul de înlocuire a electrocasnicelor şi a crescut semnificativ vânzările online

Economie

Românii au început să îşi schimbe electrocasnicele mai repede, astfe că dacă, în trecut, ritmul de înlocuire a frigiderelor, aparatelor de gătit sau maşinilor de spălat era între 7-10 ani, cu un procent semnificativ din populaţie care făcea achiziţii după 10-12 ani, acum cei mai mulţi (70,3%) le cumpără la un interval între 4-7 ani şi chiar mai puţin, mai ales în ceea ce priveşte electrocasnicele mici, arată un studiu realizat de Haier România şi Frames....

Vizualizări: 397, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă