TIFF 2021 – Sistemul de notare al Centrului Naţional al Cinematografiei, criticat drept „mizerabil” de Caranfil şi Giurgiu

Vizualizări: 257, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
TIFF 2021 – Sistemul de notare al Centrului Naţional al Cinematografiei, criticat drept „mizerabil” de Caranfil şi Giurgiu

Sistemul de notare aplicat de Centrul Naţional al Cinematografiei în concursurile de proiecte a fost un subiect discutat pe scena galei de încheiere a celei de-a 20-a ediţii a Festivalului de Film Transilvania (TIFF), unde cineaştii Nae Caranfil, recompensat cu premiul de excelenţă, şi Tudor Giurgiu, preşedintele TIFF, l-au criticat drept „mizerabil”.

„Ce semnifică termenul de excelenţă?”, şi-a început Caranfil discursul. „Există peste tot în lume calificative care pornesc de la nesatisfăcător şi urcă la satisfăcător, bine, foarte bine şi, într-un final apoteotic, excelent. Excelent ar trebui să însemne, deci, în mod logic, nota 10”.

El a amintit de vremea când era şcolar şi imita semnătura tatălui lui, regretatul critic de film Tudor Caranfil, pe carnetul de note. După ce a fost descoperit, a primit o pedeapsă „drastică” – două săptămâni fără mers la cinema -, dar şi o înţelegere: „Primeam permisiunea să semnez în locul lui tata, dar numai pentru nota 10”.

„Asta m-a stimulat. Un 10 echivala cu ceea ce ar însemna azi un premiu la un festival de film. Dar am să vă dau o veste tristă: chiar şi cu acest premiu în braţe, eu nu sunt un regizor de nota 10, sunt un regizor de nota 5,86. Da, acesta este punctajul care mi s-a acordat conform unui algoritm savant construit de juriul concursului de proiecte cinematografice derulat, ca în fiecare an, de Centrul Naţional al Cinematografiei din România. 5,86 este punctajul meu actual ca regizor şi nu dintr-un maxim de 10, ci dintr-un maxim de 20. În urma acestui punctaj ruşinos, finanţarea proiectului meu a fost respinsă”.

Caranfil a continuat: „Această veste tragică mi-a parvenit acum 3 zile, când îmi călcam cămaşa cu care aveam să urc pe scenă în această seară”.

„Cărămizile acestor punctaje de regizor sunt reprezentate în principal de festivaluri internaţionale, participări şi premii”, a adăugat cineastul, cunoscut pentru filme ca „Asphalt Tango” şi „Filantropica”. „Este un sport la care nu sunt atât de bun ca alţii. Multe dintre festivalurile mari de film sunt ca acele cluburi de noapte care îşi selectează clientela pe baza unor dressing code-uri pe care trebuie să le ştii şi să le aplici. Eu nu am vrut să îmi rup blugii fix acolo unde vrea bodyguard-ul care face trierea la intrare. Drept care, viaţa mea de noapte a devenit mai puţin spectaculoasă”.

Cineastul, care, între altele, a fost prezent la Cannes în urmă cu aproximativ trei decenii, cu lungmetrajul de debut, „E pericoloso sporgersi”, a subliniat: „Pe vremea aceea, la debutul meu la Cannes, mă simţeam ca 1 milion de franci. Acum mă simt sensibil sub această sumă. Cu toate acestea, mă simt excelent primind premiul de excelenţă. Mă simt mizerabil primind punctajul 5,86, ca regizor. Fac o medie între cele două stări: mă simt mediocru”.

Tudor Giurgiu a adăugat: „Cred şi eu, la fel ca Nae, că e o mizerie şi că e o ruşine ce se întâmplă în filmul românesc azi”. El şi-a exprimat speranţa că acest sistem de punctaj, „inventat şi creat de colegi de-ai mei şi de un grup în care eram şi eu acum 20 de ani, când filmul românesc se zbătea să scape de corifei, care voiau ca doar ei să facă film” să fie modificat. 

„Acum am ajuns să fim noi cei care abuzăm şi ne folosim de aceste reguli şi cred că e momentul ca lucrul ăsta să se schimbe pentru că, pur şi simplu, ne acoperim de ridicol”, a mai afirmat Giurgiu.

CNC a anunţat la începutul acestei săptămâni rezultatele primei sesiuni de finanţare pe 2021. Proiecte semnate de Cristian Mungiu, Ivana Mladenovic, Radu Jude, Adina Pintilie şi Cristi Puiu se numără între cele care au primit sprijin financiar.

Totalul fondului alocat pentru sesiunea I / 2021 a concursului de selecţie a proiectelor cinematografice este de 20 de milioane de lei. Cea mai mare sumă – 3 milioane de lei – a fost obţinută de „RMN”, proiect de lungmetraj al lui Mungiu.

În afara listei de lungmetraje au rămas 22 de proiecte, între care „În gazdă” (Point Film), scris de Nae Caranfil şi Alexandru Spătaru, şi „Moromeţii 3” (Libra Films), de Stere Gulea.

Sistemul de notare al CNC a stârnit la fiecare sesiune nemulţumire în rândul cineaştilor români, deseori fiind făcute apeluri de modificare a acestuia.

Știri similare

Şase pui de broască ţestoasă, salvaţi de o asociaţie de conservare a biodiversităţii – FOTO, VIDEO

Şase pui de broască ţestoasă, salvaţi de o asociaţie de conservare a biodiversităţii – FOTO, VIDEO

Entertainment

Reprezentanţii Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani fac publică povestea unei ţestoase care a fost călcată de maşină şi rănită grav, dar care a reuşit cu ultimele puteri să depună 7 ouă. Ţestoasa nu a putut fi salvată, însă din ouăle depuse au eclozat şase pui sănătoşi, care zilele trecute au fost eliberaţi în natură. "Le dorim drum bun în noua aventură", au transmis voluntarii de la ACDB Focşani după ce au eliberat broscuţele. ...

Vizualizări: 258, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
INTERVIU – Cineastul Andrei Gruzsniczki şi mitul moroilor: Secolul 21 e doar un număr. Într-un anumit sens, supranaturalul s-a transferat în zona digitală

INTERVIU – Cineastul Andrei Gruzsniczki şi mitul moroilor: Secolul 21 e doar un număr. Într-un anumit sens, supranaturalul s-a transferat în zona digitală

Entertainment

Scenaristul şi regizorul Andrei Gruzsniczki vorbeşte într-un interviu acordat News.ro despre cel mai recent lungmetraj al său, „După 40 de zile”, şi mitul moroilor pe care l-a explorat şi exploatat pentru acesta, pe lângă tema principală, prietenia. Nu şi-a dorit să facă un horror, însă, pe parcursul documentării, i-a ieşit în cale această legendă şi a decis să o abordeze, dând filmului accente de thriller. Cineastul este de părere că, pe filiera filmelor cu vampiri, ar putea deveni un gen, pentru că, în unele regiuni, moroii sunt asimilaţi vampirilor, „dar prezintă particularităţi care îi fac unici în peisaj”. Cât despre creaţia sa recentă în relaţie cu aceste credinţe populare, el spune că aduce în atenţie, în primul rând, puterea oamenilor de a trăi alături de ele şi de a se folosi de ele pentru un fel de confort psihic....

Vizualizări: 268, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
Domeniul Neverland al lui Michael Jackson a fost vândut pentru 22 de milioane de dolari

Domeniul Neverland al lui Michael Jackson a fost vândut pentru 22 de milioane de dolari

Entertainment

Domeniul lui Michael Jackson Neverland a fost vândut pentru suma de 22 de milioane de dolari, cu mult mai puţin decât preţul cerut de 100 de milioane de dolari, miliardarului investitor Ron Burkle, într-o tranzacţie descrisă de agentul imobiliar din Los Angeles drept "un chilipir", scrie The Guardian. ...

Vizualizări: 281, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă