Curtea Supremă a SUA a respins apelul unei floriste care a refuzat să facă un aranjament floral pentru nunta unui cuplu de acelaşi sex

Curtea Supremă a Statelor Unite nu a acceptat audierea unui apel al unei floriste care a refuzat să facă un aranjament floral pentru un cuplu de acelaşi sex din cauza convingerilor ei creştine, respingând încă un caz major care punea în cumpănă drepturile homosexualilor şi libertăţile religioase, transmite Reuters.

După ce s-a pronunţat în 2018 în favoarea unui brutar din Colorado care a refuzat să facă un tort de nuntă pentru doi bărbaţi din motive religioase, judecătorii au respins apelul făcut de Barronelle Stutzman, proprietara Arlene’s Flowers din oraşul Richland, după ce o curte inferioară din statul Washington a decis împotriva acesteia.

Stutzman a refuzat să presteze serviciul solicitat cuplului gay Robert Ingersoll şi Curt Freed, în 2013.

Trei dintre cei şase judecători conservatori ai instanţei – Clarence Thomas, Samuel Alito şi Neil Gorsuch – au spus că doresc să audieze cazul.

Decizia referitoare la apel a fost suspendată în timp ce Curtea Supremă a examinat un caz separat pentru drepturile religioase, care implică o agenţie afiliată Bisericii Catolice, care a dat în judecată autorităţile din Philadelphia pentru refuzul de a plasa copii în asistenţă maternală la organizaţie, deoarece interzice cuplurilor de acelaşi sex să aplice pentru a lua copii în plasament.

Pe 17 iunie, Curtea s-a pronunţat în unanimitate în favoarea Serviciilor Sociale Catolice, însă a lăsat nerezolvate anumite întrebări legale.

Statul Washington a impus o amendă de 1.000 de dolari lui Stutzman, pentru încălcarea unei legi antidiscriminare şi a fost îndrumată să facă aranjamente florale pentru nunţi de acelaşi sex, dacă face acest lucru pentru nunţi ale persoanelor de sex opus.

Curtea Supremă a statului Washington a confirmat amenda. Cazul a ridicat două întrebări juridice separate în temeiul primului amendament al Constituţiei SUA. Avocaţii lui Stutzman din grupul juridic creştin conservator Alliance Defending Freedom au susţinut că statul a încălcat nu numai dreptul ei la exprimarea religioasă, ci şi drepturile sale de liberă exprimare. Ultimul argument s-a bazat pe teoria juridică conform căreia aranjarea florilor este o formă de expresie creativă protejată în acelaşi mod ca libera exprimare.

Cazul floristei a fost similar cu cel care a determinat hotărârea Curţii Supreme din 2018, care s-a referit la un brutar din zona Denver, numit Jack Phillips. Curtea a spus în acest caz că o comisie de stat pentru drepturile civile, care a impus sancţiuni împotriva lui Phillips, a fost motivată de prejudecăţi antireligioase. Dar Curtea Supremă nu a rezolvat în acest caz o întrebare mai largă: în ce circumstanţe pot fi citate credinţele religioase pentru a câştiga scutirea de la sancţiuni în temeiul legilor anti-discriminare.

Judecătorii au optat pentru a nu folosi cazul floristei ca o altă oportunitate de a face acest lucru. Stutzman, membră a confesiunii baptiste sudice, a spus că o căsătorie ar trebui să fie exclusiv între un bărbat şi o femeie, pe baza credinţelor ei creştine.

În documentele instanţei, avocaţii lui Stutzman au spus că ea şi Ingersoll erau prieteni înainte de incident şi că ea i-a furnizat frecvent flori în diferite scopuri. Avocaţii ei au mai spus că aceasta va vinde aranjamente prestabilite pentru a fi utilizate la nunţi de acelaşi sex, dar nu aranjamente personalizate.

Când a refuzat să pregătească aranjamente personalizate pentru nunta lui Ingersoll, l-a trimis către alte trei florişti, potrivit dosarelor instanţei.

Cuplul, reprezentat de Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile, s-a declarat şocat şi rănit de refuzul lui Stutzman, a încetat să mai planifice o nuntă mare şi a organizat o mică nuntă acasă.

Procurorul general al statului Washington, Robert Ferguson, un democrat al cărui birou a dat-o în judecată pe Stutzman, a declarat în documentele instanţei că versiunea acesteia despre evenimente ”nu a avut loc niciodată”.

Ferguson a spus că Stutzman a refuzat direct să îl servească pe Ingersoll înainte ca clientul să facă chiar o cerere.

Statul a dat-o în judecată pe Stutzman numai după ce aceasta a refuzat să respecte legea anti-discriminare, a adăugat Ferguson.

În 2018, Curtea Supremă a SUA a respins prima hotărâre a Curţii Supreme din Washington împotriva lui Stutzman, în lumina hotărârii sale referitoare la cazul brutarului. În 2019, Curtea Supremă a statului Washington a menţinut hotărârea iniţială în favoarea statului.

Lupte juridice similare au fost purtate în alte state, după ce alţi proprietari de afaceri mici, inclusiv un fotograf de nuntă şi un caligraf, au refuzat să servească cupluri de acelaşi sex.

În ultimii ani, Curtea Supremă a fost în centrul coliziunilor dintre LGBT şi drepturile religioase. Aceasta a susţinut drepturile homosexualilor într-o serie de hotărâri importante care au culminat cu decizia din 2015 de legalizare a căsătoriei între persoane de acelaşi sex la nivel naţional.

În 2020, instanţa a extins protecţia lucrătorilor LGBT, în temeiul legislaţiei federale. Hotărârea privind asistenţa maternală din Philadelphia şi cazul brutarului din 2018 au fost pierderi pentru activiştii LGBT.