Nikol Paşinian obţine o majoritate, în urma alegerile legislative din Armenia

Vizualizări: 311, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
Nikol Paşinian obţine o majoritate, în urma alegerile legislative din Armenia

Premierul armean în exerciţiu Nikol Paşinian a obţinut o majoritate în alegerile leguslative anticipate de duminică, potrivit rezultatelor definitive publicate luni de către Comisia Electorală Centrală, potrivit căreia Partidul Contractul Civil al lui Paşinian a obţinut 53,9% din voturile exprimate, devansându-şi cu mult adversarul, blocul Armenia al fostului preşedinte Robert Kotcharian, cu 21% din voturile exprimate, după numărarea tuturor buletinelor de vot, reatează AFP.

Paşinian şi-a clamat victoria înaintea anunţării rezultatelor.

”Ştim deja că am obţnut o victorie convingătoare în alegeri şi vom avea o majoritate convingătoare în Parlament”, a anunţat, în noaptea de duminică spre luni, Paşinian, într-un discurs difuzat în direct, în care şi-a îndemnat susţinătorii să se renească luni seara în centrul Erevanului.

Numeroşi observatori se tem că ca proteste, chiar revolte, pot avea loc în urma unei campanii electorale vehemente, care a polarizat societatea armeană timp de câteva luni, după usturătoarea înfrângere militară de către Azerbaidjan.

Paşinian a fost primit la sediul de campanie al partidului său, cu strigăte de ”Bravo!” şi ”Victorie!” de către susţinători, care l-au aplaudat.

Robert Kotcharian a denunţat ”falsificări planificate dinainte” şi a cerut ”studierea cu atenţie a fraudelor presupuse şi semnalate”.

”Atât timp cât aceste probleme nu sunt soluţionate complet, Blocul (Armnia) nu va recunoaşte rezultatul scrutinului”, a anunţat formaţiunea sa, într-un comunicat.

Popularitatea lui Nikol Paşinian, un fost jurnalist în vârstă de 46 de ani, ajuns la putere în urma unei revoluţii paşnice împotriva fostelor elite corupte, a fost pusă la încercare de deruta Erevanului în timpul unui război cu Azerbaidjanul vecin, un inamic jurat, în toamna lui 2020.

După şase săptămâni de confriuntări armate, soldate cu peste 6.500 de morţi, Armenia a cedat teritorii importante asupra cărora deţinea controlul în urma unui prim război cu Baku, în anii ’90.

Cele două ţări îşi dispută Nagorno Karabah, o regiune azeră separatistă, cu populaţie majoritar armeană.

Această înfrângere, considerată o ruşine naţională, a cauzat o criză în Armenia şi la- obligat pe Paşinian să convoace alegeri legislative anticipate cu speranţa de a-şi consolida legitimitatea.

Mulţi dintre foştii săi susţinători îl acuză de faptul că este un ”trădător”, din cauză că a acceptat un armistiţiu şi că se îndreaptă de-acum către adversariisăi.

După ce a obţinut 70% din voturile exprimate în alegerile legislatove din 2018, Paşinian viza un scor de 60% în alegerile de duminică.

Însă formaţiunea sa era creditată cu doar 25% din intenţiile de vot în singurul sondaj disponibil, după Blocul ”Armenia” al lui Robert Kotcharian, creditat cu 29%, iar mai multe partide aveau şansa să intre în Parlament potrivit acestui sondaj.

Paşinian le-a cerut săptămâna trecută compatrioţilor să-i dea un ”mandat de oţel” şi a avertizat împotriva unui ”război civil”.

”Poporul ne-a dat un mandat pentru dictatura dreptului şi legii, iar noi trebuie să-l folosim imediat”, a subliniat în noaptea de duminică spre luni, clamându-şi voictoria.

”Noi suntem o echipă, spre deosebire de administraţia actuală, cu experienţă, cunoştinţe, forţă şi voinţă”, a declarat, la rândul său, Robert Kotcharian, care pozează drept un lider experimentat.

Robert Kotcharian, preşedintele acestei foste republicisovietice din 1998 în 2008, a fost acuzat în trecut de fraude electorale şi este vizat într-o anchetă cu privire la corupţie.

”Paşinian ar putea obţine mai multe mandate”, cu ajutorul regiunilor rurale şi indecişilor, care vor vota ”nu pentru a-l susţine, ci din cauza fricii şi urii faţă de Kotcharian”, declara AFP analistul armeano-amaerican Richard Giragosyan.

În pofida acuzaţiilor opoziţiei, Comsia Electorală Centrală a dat asigurări că ”per ansamblu alegerile s-au desfăşurat conform legii”.

Prezenţa la vot a atins 49,4%, după ce în 2018 a fost de 48,6%.

Observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) însărcinaţi cu supravegherea transparenţei scrutinului, urmau să prezinte luni un raport.

Aproximativ 2,6 milioane de armeni au fost chemaţi duminică la urne, pentru a alege cel puţin 101 deputaţi într-un mandat de cinci ani.

Știri similare

Israelul acuză Iranul de atacul de la Marea Oman vizând petrolierul M/T Mercer Street, soldat cu moartea unui român şi a unui britanic; petrolierul, care naviga gol din Tanzania în EAU, vizat de un atac cu dronă, potrivit armatei americane, care escortează nava

Israelul acuză Iranul de atacul de la Marea Oman vizând petrolierul M/T Mercer Street, soldat cu moartea unui român şi a unui britanic; petrolierul, care naviga gol din Tanzania în EAU, vizat de un atac cu dronă, potrivit armatei americane, care escortează nava

Externe

Israelul acuză Iranul de faptul că se află la originea atacului vizând petrolierul M/T Mercer Street, la Marea Oman, soldat cu moartea a doi membri ai echipajului - un român şi un britanic -, potrivit armatorului Zodiac Maritime, deţinut de către un miliardar israelian, relatează AFP....

Vizualizări: 317, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
Iranul cere Washingtonului să acţioneze rapid pentru revenirea în acordul nuclear

Iranul cere Washingtonului să acţioneze rapid pentru revenirea în acordul nuclear

Externe

Ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, a cerut, sâmbătă, Washingtonului, să revină rapid în acordul nuclear, arătând că o lege adoptată de Parlament obligă guvernul de la Teheran să îşi înăsprească poziţia în domeniul nuclear, dacă sancţiunile americane nu vor fi relaxate până pe 21 februarie, transmite Reuters....

Vizualizări: 330, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
Comisia Europeană dă Polonia în judecată la CJUE cu privire la legea privind puterea judiciară şi cere măsuri provizorii

Comisia Europeană dă Polonia în judecată la CJUE cu privire la legea privind puterea judiciară şi cere măsuri provizorii

Externe

Comisia Europeană a decis miercuri să dea în judecată Polonia, la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), cu privire la legea privind puterea judiciară din 20 decembrie 2019, care a intrat în vigoare la 14 februarie 2020 şi cere Curţii să dispună măsuri provizorii până la soluţionarea dosarului, anunţă CE într-un comunicat....

Vizualizări: 324, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
Mexicul va lansa joi campania de vaccinare contra Covid-19

Mexicul va lansa joi campania de vaccinare contra Covid-19

Externe

Mexicul va lansa joi campania de vaccinare contra Covid-19, imediat ce soseşte lotul de vaccinuri comandat de la Pfizer/ BioNTech, a anunţat, marţi, ministrul adjunct al Sănătăţii, Hugo Lopez-Gatell, potrivit AFP. ...

Vizualizări: 357, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
Bolsonaro: ”Brazilia este în faliment. Nu pot să fac nimic”

Bolsonaro: ”Brazilia este în faliment. Nu pot să fac nimic”

Externe

”Brazilia este în faliment. Nu pot să fac nimic”, afirmă preşedintele Jair Bolsonaro, care atribuie criza ”acestui virus alimentat de presă”, în contextul în care ajutoare care au salvat milioane de persoane de sărăcie s-au terminat, relatează AFP....

Vizualizări: 354, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
Un oficial saudit de rang înalt, Awwad Alawwad, dezminte că a proferat ameninţări cu moartea la adresa raportoarei ONU Agnes Callamard, la Geneva, în urma unei anchete cu privire la asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi

Un oficial saudit de rang înalt, Awwad Alawwad, dezminte că a proferat ameninţări cu moartea la adresa raportoarei ONU Agnes Callamard, la Geneva, în urma unei anchete cu privire la asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi

Externe

Un oficial saudit de rang înalt dezminte joi că a proferat ameninţări cu moartea la adresa raportorului ONU Agnes Callamard, în urma anchetei acesteia cu privire la asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018, relatează AFP....

Vizualizări: 315, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă