REPORTAJ. Craterul de la Racoş, platou de filmare pentru „Django”, una dintre cele mai mari producţii europene de televiziune ale anului

Filmările pentru serialul de televiziune „Django”, cu Matthias Schoenaerts în rolul principal, una dintre cele mai spectaculoase producţii europene, cu buget de 40 de milioane de euro, au început în România în urmă cu mai mult de o lună şi sunt programate să se încheie în noiembrie.
Serialul este o producţie Canal+ şi Sky Studios realizată de Cattleya (Italia), Atlantique Productions (Franţa), în colaborare Odeon Fiction, StudioCanal şi Frame Film (România).

Dacă Django este un nume cunoscut cinefililor, tineri şi în vârstă, fie datorită lui Franco Nero, fie lui Quentin Tarantino, craterul de la Racoş s-a format în Cuaternar, dar este un loc din Transilvania mai puţin popular între locuitorii ţării. Recent, acesta a fost inclus într-un composesorat.

Turistul avizat ajunge de regulă la Lacul de Smarald, coloanele de bazalt şi craterul vulcanic de la Racoş. De la începutul acestui an, pe biletele emise nu mai figurează craterul, el fiind loc de filmare pentru una dintre cele mai mari producţii europene din 2021.

Prima întrebare adresată, în mod legitim, este legată de statutul de arie protejată a zonei şi modificările temporare făcute aici. În impresionantul crater a fost construit un oraş – New Babylon – punctul central al serialului „Django”.

Acţiunea are loc în a doua jumătate a anilor 1800, în America. New Babylon este un oraş utopic, divers din punct de vedere rasial, confesional şi al orientărilor sexuale, „un oraş liber”, după cum au spus producătorii. Locuitorii sunt sclavi fugiţi şi europeni.
Imediat după Războiul Civil, au existat câteva aşezări de acest gen, pornite din ideea de a întemeia o nouă ţară.

În primă fază, „Django” are zece episoade de câte 50 de minute.
„Este unul dintre cele mai diverse seriale realizate”, a spus Claudia Stavrositu, producător executiv din partea Frame Film.
Locul principal pentru filmare a fost ales, în urmă cu doi ani, după multe căutări în Europa şi nu numai.
„Este o producţie europeană, ceea ce e puţin neobişnuit pentru un western”, a completat Andrei Boncea, producător executiv de la Frame Film.

În 1966, a fost lansat „Django”, regizat de Sergio Corbucci, un western spaghetti cu Franco Nero în rol principal, unul dintre cele mai cunoscute filme de gen, care a stat la baza câtorva zeci de producţii. Inclusiv „Django Unchained” (2012) al lui Quentin Tarantino este inspirat de filmul italian.

Olivier Bibas, producător executiv, manager general al Atlantique Productions, a obţinut drepturile şi, după câţiva ani, scenariul a fost finalizat. Proiectul a fost conceput prin asociere cu Cattleya („Gomora”, „Suburra”), una dintre cele mai importante companii de producţie de film şi televiziune din Italia.

Bibas a povestit că, înainte de a ajunge în ţara noastră, au fost făcute prospecţii în Maroc, Spania, Ungaria, Cehia şi Bulgaria. Peisajul din România a fost cel mai potrivit pentru proiect. „Facem un western european, astfel căutăm culorile şi tonalitatea care sunt diferite de filmele western americane, iar aici peisajul este foarte divers. Când am ajuns în Racoş, ne-am îndrăgostit, pentru că este incredibil”.

„Este un proiect extrem de curajos. Este cea mai mare producţie europeană de televiziune de anul acesta”, a spus Boncea. „Tocmai pentru că este făcut de europeni – cum erau şi settlerii din America secolului 19 – este făcut extrem de detaliat şi cu mare atenţie la autenticitatea istorică”.
Ce a fost construit în craterul de la Racoş este „mult mai aproape de ce însemna western în perioada respectivă decât tot ce am văzut în filme de gen”.

Bugetul producţiei este de peste 40 de milioane de euro, iar din total în România vor fi cheltuiţi în jur de 16 milioane de euro, a explicat Boncea.

Legat de statutul de arie protejată, el a declarat: „Zonă protejată înseamnă că nu pot fi desfăşurate activităţi industriale sau economice, dar turistice şi cinematografice e chiar indicat, pentru că este felul în care poate deveni populară. Cred că foarte puţini români ştiu că există acest loc fabulos. Sunt convins că acest serial îl va face extrem de popular”.

„Fiecare copac, fiecare bolovan a fost protejat. Am construit cu mare atenţie la mediu”, a subliniat el.

Planul iniţial era ca proiectul să fie filmat în 2020, însă din cauza pandemiei a fost amânat. „Noi ne-am pregătit tot anul şi am profitat de acest timp pentru a-l pregăti cât mai bine. Scenograful a lucrat tot timpul pentru a definitiva desenele, iar când am început să depunem aprobările aveam tot pachetul de schiţe ale decorului. Cu domnii primar şi preşedinte al composesoratului am tot vorbit până am reuşit să dăm undă verde proiectului şi am depus toate avizele şi la Bucureşti şi la Braşov. La început de februarie am pornit treaba”, a completat Claudia Stavrositu.

Tot ce este construit este cu metode vechi, cu lemn recuperat din zonă. La jumătatea lunii aprilie, mare parte din decor era gata. „Nu este nimic la voia întâmplării. Totul e pus cu mâna de scenografi. E unul dintre cele mai mari decoruri făcute în România în ultimii ani, e chiar mai mare decât cel pentru «Cold Mountain» (filmat în zonă la începutul anilor 2000, n.r.)”, au mai explicat producătorii.

Filmările la Racoş vor fi încheiate, în primă fază, la finalul săptămânii viitoare şi echipa va reveni aici în august, apoi în octombrie.
Dacă va fi decis ca serialul să aibă un al doilea sezon, decorul va fi păstrat şi lucrul va continua. Cât timp nu vor avea loc filmări, oamenii vor putea vizita locul, însă cu anumite restricţii legat de fotografiere şi înregistrare video.
Dacă autorităţile locale şi cele naţionale vor accepta, decorul va putea rămâne aici. Momentan, întreţinerea lui este obligaţia producătorilor, însă dacă va fi menţinut după încheierea serialului, aceasta va trebui protejat, responsabilitatea revenind autorităţilor. 

Serialul este filmat în calupuri, având mai mulţi regizori. Producţia va ajunge în Bucureşti, în trei studiouri, apoi la vulcanii noroioşi, unde a fost construită o fermă, în Munţii Măcin, în cariera Turcoaia, şi pe malul Dunării.

Sute de locuri de muncă

Echipa este formată din aproximativ 300 de tehnicieni şi artişti români şi europeni. Lor li se adaugă actorii, o parte fiind români, în roluri episodice, şi figuraţia.
Sunt patru actori principali şi şase secundari. „Actorii de culoare principali şi secundari sunt din străinătate. În rest, în măsura posibilităţilor, am apelat la resursa locală. Din fericire, am reuşit să găsim peste 120 de persoane de culoare din Bucureşti şi Braşov care au dorit să facă figuraţie”.
Actorii români nu sunt încă listaţi, producătorii nedivulgând deocamdată numele.

Cât priveşte femeile, Claudia Stavrositu a precizat că ele reprezintă aproximativ 40% din echipă.

Producţia a creat numeroase locuri de muncă pentru oamenii din regiune. Un exemplu este cel al unui bucătar din Racoş care, după ce a lucrat în Anglia mai mulţi ani, a revenit în localitate în 2020. Nu avea de lucru, iar acum hrăneşte zilnic mai mult de o sută de muncitori. Din luna februarie până în prezent, aici au lucrat ca zilieri zeci de persoane. În plus, două hoteluri din Braşov sunt ocupate în această perioadă de membri ai echipei de producţie şi de actori.

O chestiune importantă în procesul de producţie o reprezintă protocolul sanitar. În proporţie de 85% membrii echipei sunt vaccinaţi anti-Covid. Chiar şi aşa, în fiecare dimineaţă, figuranţii sunt testaţi. „Oamenii sunt responsabili, au fost înţelegători şi am alocat timp şi bani pentru asta”.

Stavrositu a subliniat că este „vital” pentru industria de film din România ca Statul să înţeleagă importanţa atragerii producţiilor străine. „Încercăm să demonstrăm guvernanţilor că este o realitate faptul că această schemă (de ajutor de stat, n.r.) nu ne va aduce decât beneficii. Sunt oamenii care vor să vină să filmeze în România şi aşteaptă să avem o schemă de ajutor funcţională. Acest serial nu ar fi venit aici dacă anul trecut nu s-ar fi deschis acest call şi nu am fi putut să depunem proiectul şi să fie aprobat. Există interes pentru România, pentru locaţii, pentru echipele noastre care sunt extrem de pregătite, deţinem echipamente mult peste ţările europene din regiune. (Lipsa schemei funcţionale, n.r.) este singurul lucru care ne opreşte să ne dezvoltăm mai mult decât o facem deja în acest climat”.

Preţurile din România sunt competitive, dar „nu ajută foarte mult, fără o schemă de ajutor care să fie funcţională, pentru că alte ţări pot să ofere asta”, a mai spus ea.

Companiile de producţie aduc mulţi bani într-o ţară, astfel că există o competiţie pentru atragerea acestora. În România, industria cinematografică încearcă de mai bine de un deceniu să convingă guvernanţii să creeze o schemă de ajutor. În mare, este vorba despre costurile eligibile din care li se întorc companiilor 35% (cash rebate). Acum, schema este blocată.

Primarul speră că numărul vizitatorilor va creşte cu 50%

De la începutul anului, pe obiectivul turistic din zonă au fost incluse doar Lacul de Smarald şi coloanele de bazalt, fiind scos craterul. Atâta timp cât au loc filmări aici, acesta din urmă nu poate fi vizitat.

Ion Epureanu, primarul comunei Racoş, a recunoscut importanţa faptului că serialul este filmat în Racoş. „Noi ne-am dori din tot sufletul ca investiţia să rămână aici, ca să beneficiem de turişti, de tot ce înseamnă pentru localitate, pentru Braşov, pentru România. Oamenii nu ştiau ce o să fie aici, nici eu nu mi-am dat seama că o să aibă un impact aşa mare, dar toată lumea e mulţumită, pentru că s-au creat multe locuri de muncă, şi ştie că o să beneficieze în continuare de tot ce o să rămână”.
El a menţionat că toate avizele sunt publice şi că nu a fost primită vreo reclamaţie legat de închiderea temporară a craterului.

„Cu siguranţă vor fi atraşi turişti”, a mai spus el. Primarul speră că numărul lor va creşte cu 50%.
Din luna iunie a anului trecut, a explicat pentru News.ro, o asociaţie a preluat zona lacului, a coloanelor de bazalt şi castelului din localitate şi a contorizat numărul vizitatorilor. „După biletele tăiate, 44.000 de turişti au fost din iunie până în decembrie anul trecut. Până atunci nu a fost făcută o gestiune”.

După ce vor fi încheiate filmările, dacă este aprobat ca decorul să rămână în crater, „o să gestioneze cineva care este în măsură toată investiţia de aici”.

Primele episoade din „Django” sunt regizate de Francesca Comencini („Gomorra”), care semnează şi direcţia artistică a serialului, după un scenariu de Leonardo Fasoli şi Maddalena Ravagli. Cei doi au colaborat la treatmentul întregului serial cu Francesco Cenni şi Michele Pellegrini, iar scriitorul american Max Hurwitz („ZeroZeroZero”, „Manhunt”) semnează două episoade.

Rolul principal este interpretat de actorul belgian Matthias Schoenaerts, iar din distribuţie fac parte Noomi Rapace, Nicholas Pinnock şi Lisa Vicari.

Potrivit lui Olivier Bibas, serialul ar urma să fie lansat în toamna anului 2022.