Asociaţia Municipiilor solicită o nouă reorganizare administrativ-teritorială, legiferarea zonelor metropolitane şi continuarea procesului de descentralizare
Vizualizări: 273, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmă
Asociaţia Municipiilor din România (AMR) solicită o nouă reorganizare administrativ teritorială, legiferarea zonelor metropolitane, continuarea procesului de descentralizare, digitalizarea şi interconectarea bazelor de date central-local. De asemenea, conducerea AMR consideră că unităţile administrativ-teritoriale trebuie să-şi asigure din resurse proprii cheltuielile cu standardul minim de servicii publice.
Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a prezentat, la prima şedinţă a noii conduceri a AMR, acţiunile asociaţiei din perioada 2017-2020 şi a sintetizat priorităţile AMR pentru mandatul 2020-2024.
Prima dintre acestea se referă la reorganizarea administrativ-teritorială. „România este singura ţară din Uniunea Europeană, din cadrul fostului bloc comunist, care are o lege a organizării administrativ-teritoriale a ţării din perioada regimului comunist (1968). Această lege, fundamentată pe principiul centralismului democratic, specific regimului comunist, este în contradicţie flagrantă cu principiul subsidiarităţii care stă la baza construcţiei şi funcţionării Uniunii Europene. De asemenea, această lege constituie un obstacol major în calea modernizării României, a debirocratizării şi a absorbţiei mai eficiente a fondurilor europene”, arată reprezentanţii AMR, într-un comunicat de presă transmis miercuri.
Printre temele prioritare se află finanţarea autorităţilor publice locale, legea zonelor metropolitane şi a aglomerărilor urbane, harta serviciilor furnizate în municipiile AMR, continuarea procesului de descentralizare cu respectarea principiului potrivit căruia „nicio descentralizare de sarcini către administraţia publică locală nu poate fi făcută fără o descentralizare a resursei financiare aferente. Resursa financiară trebuie să fie precisă, cuantificabila şi cu caracter permanent”.
De asemenea, se are în vedere digitalizarea şi interconectarea bazelor de date, precum şi plata online a tuturor taxelor si impozitelor şi emiterea în format digital a tuturor autorizaţiilor şi avizelor emise de administraţia locală şi centrală.
„UAT-urile trebuie să-şi asigure din resurse proprii cheltuielile cu standardul minim de servicii publice. Este absolut necesară reorganizarea administrativ teritorială şi legiferarea zonelor metropolitane. Este important să stabilim principii şi soluţii de finanţare pentru administraţiile locale pe baza unor mecanisme asemănătoare cu cele existente în alte state ale Uniunii Europene sistemelor europene, mecanisme transparente, eficiente, bazate pe criterii de performaţă administrativă si mai puţin pe criterii politice. Putem învăţa din buna practică a ţărilor europene dar şi din greşelile acestora”, a afirmat preşedintele AMR, Emil Boc, citat în comunicatul de presă.
La rândul său, prim-vicepreşedintele AMR Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, a insistat pentru identificarea de soluţii privind realizarea de parcări supraterane şi complexuri sportive cu ajutorul finanţărilor europene. Totodată, el a cerut o reanalizare a prevederilor Legii 544 / 2001.
Antal Arpad, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, care a participat la negocierile pentru melaborarea programului de guvernare, a informat care au fost propunerile pentru administraţia publică locală: alocarea a 100% din IV autorităţilor publice locale; continuarea şi accelerarea procesului de descentralizare, inclusiv a resursei financiare; respectarea reglementarea accesului la bazele de date; transferul clădirilor abandonate în administrarea primăriilor.
Preşedintele AMR, Emil Boc, a concluzionat că, în bugetul pe anul 2021, asigurarea resurselor financiare şi compensarea pierderilor avute la bugetele locale în perioada pandemiei va fi o prioritate de grad zero.
„Vă propun un exerciţiu de sinceritate, să curmăm ipocrizia şi să stabilim criterii de alocare a resurselor pe modelul ţărilor europene. Atunci, vom câştiga toţi, pierzând în egală măsură câte ceva pe termen scurt. Pe termen lung, însă, câştigăm cu toţii. După ce cădem de acord asupra principiilor să semnăm o Cartă care să reglementeze aceste situaţii pe viitor, dând astfel un semnal şi oraşelor, comunelor şi judeţelor. Cetăţenii nu trebuie să sufere indiferent de partidul care deţine majoritatea”, a spus el.
