Maduro cere ajutorul ONU în vederea unei deminări a frontierei din sud-estul Venezuelei cu Columbia de către grupări armate columbiene, în confruntări armate

Venezuela cere un ”ajutor imediat” ONU în vederea dezamorsării unor mine antipersonal, plasate, acuză Caracasul, în sud-estul ţării de către grupări armate columbiene în confruntări armate care au loc de la 21 martie la frontiera cu Columbia, a anunţat la televiziunea publică preşedintele Nicolás Maduro, relatează AFP.

Venezulea pregăteşte o ”comunicare” adresată ”secretarului general al ONU Antonio Guterres (…) prin care cere ONU un ajutor imediat de urgenţă (…), în vederea unei dezamorsări a unor câmpuri minate de către aceste grupări nelegiuite de asasini şi narcotraficanţi din Columbia”, a anunţat duminică Maduro.

Potrivit unui bilanţ oficial venezuelean, 15 persoane – şase militari venezueleni şi nouă membri ai unor grupări armate catalogate drept ”teroriste” de către Caracas – au fost ucise.

Armata venezueleană a difuzat duminică pe Twitter imagini cu tiruri de artilerie.

Aproximativ 30 de persoane au fost arestate, iar amament, explozivi şidroguri au fost confiscate de la începutul confruntărilor armate, cu scopul afirmă Caracasul, de a scoate de pe teritoriul venezuelean grupări armate columbiene care s-au instalat în Venezuela.

”Noi am izgonit (acest grupări) din mai multe tabere. Ei au lăsat un teritoriu minat (…). Am pierdut mulţi militari din cauza acestor mine. Asasinii!”, a denunţat maduro.

Maduro acuză, prin retorica sa obişnuită, aceste grupări de faptul că au legături cu ”armata columbiană şi Guvernul (preşedintelui columbian) Ivan Duque”.

”Ei sunt îmbrăcaţi ca nişte membri de gherilă pentru a deservi rute ale traficului de droguri”, a acuzat el.

Surse în domeniul securităţii din Columbia declară că aceste ”grupări armate” sunt disidenţi din cadrul fostei gherile columbiene a Forţelor Revoluţionare din Columbia (FARC).

În pofida faptului că majoritatea celor 13.000 de membri ai fostei gherile marxiste a depus armele, facţiuni ”disidente” nu au acceptat procesul de pace semnat în 2016 în Columbia.

Aceste grupări – fără un comandament unificat, finanţate prin trafic de droguri şi prin mine clandestine – s-au consolidat în zone izolate, potrivit serviciilor militare columbiene de spionaj.

Nicolás Maduro a recunoscut duminica trecută posibilitatea ca aceste grupări să fie disidenţi FARC.

De obicei, autorităţile venezuelene evită să vorbească despre disidenţi FARC.

În pofida faptului că au o frontieră comună de 2.200 de kilometri, Columbia şi Venezuela nu mai întreţin relaţii dplomatice după ce Bohgota l-a recunoscut pe opozantul Juan Guaidó drept preşedinte interimar al Venezulei, în 2019.

Relaţiile între cei doi vecini opuşi ideologic sunt tensionate.

Peste 3.000 de venezueleni s-au refugiat în Columbia de la începutul acestor confruntări armate, potrivit autorităţilor de la Bogota.