Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, sesizată de Budapesta şi Varşovia împotriva mecanismului condiţionării plăţii unor fonduri europene de respectarea statului de drept; Ungaria lui Orban ar putea scăpa nesancţionată până la alegerle legislsative din 2022
Vizualizări: 316, Aprecieri: 0, Adăugat: 4 ani în urmă
Polonia şi Ungaria au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene împotriva mecanismului care condiţionează plata unor fonduri europene de respectarea statului de drept, relatează Euronews.
Această clauză a fost obţinută de către Budapesta şi Varşovia în schimbul unei renunţări la vetorurile ungar şi polonez faţă de planul european al relansării economice post-covid.
Acest recurs judiciar al celor două ţări era aşteptat, în contextul în care ambele sunt acuzate frecvent de UE de încălcarea principiilor statului de drept.
Prin această acţiune în justiţie, Ungaria şi Polonia câştigă timp, în aşteptarea unei hotărâri a CJUE, unde o procedură de acest fel durează în medie un an şi jumătate.
Ungaria lui Viktor Orban, care se află într-un adevărat război cu Bruxellesul pe tema respectării valorilor europene, ar putea astfel să scape nesancţionată până la alegerile legislative prevăzute în 2022.
În cazul în care nu ar fi formulat acest recurs, noul mecanism ar fi putut fi utilizat imediat.
Potrivit Varşoviei şi Budapestei, în legislaţia europeană nu există o definiţie strictă a statului de drept, iar din acest motiv, consideră ele, este imposibil să se ia decizii de natură financiară în baza acestei noţiuni.
”UE nu are competenţa să definească noţiunea de «stat de drept» şi nici să stabilească criterii de aplicare a respectării principiilor subiacente”, subliniază Guvernul polonez într-un comunicat publicat joi pe site.
Însă, după validarea noului dispozitiv de către justiţia europeană, acesta va fi activat retroactiv cu privire la fonduri europene plătite începând de la 1 ianuarie 2021.
Declaraţia politică adoptată de UE în decembrie prevede ca suspendarea plăţii fondurilor să fie ”proporţionată” şi ca încălcările statului de drept constatate să aibă un impact ”direct” asupra intereselor financiare ale UE.
Ea vizează politici anticorupţie insuficiente, fraude, conflicte de interese sau lipsa independenţei justiţiei.
În schimb, în pofida declaraţiilor Budapestei şi Varşoviei, mecanismul nu va putea sancţiona politici în domeniul migraţiei sau măsuri vizând societatea.
