„Espacio femenino. Pioneras”, program online de filme semnate de regizoare spaniole deschizătoare de drum

Filme semnate de deschizătoarele de drum ale cinematografiei spaniole – Ana Mariscal, Margarita Alexandre, Josefina Molina, Pilar Miró şi Cecilia Bartolomé – alcătuiesc programul „Espacio femenino. Pioneras” prezentat online de Institutul Cervantes din Bucureşti în luna martie.

Ana Mariscal, prima femeie care a regizat după Războiul Civil spaniol; prima peliculă realizată în Spania în sistemul cinemascop, regizată de Margarita Alexandre; un film semnat de Josefina Molina ce a avut premiera în acelaşi an în care a fost promulgată Legea divorţului în Spania; o peliculă semnată de Pilar Miró cenzurată timp de doi ani în Spania anilor ‘80; un film finalizat cu puţin înainte de tentativa de lovitură de stat din 23 februarie 1981, semnat de Cecilia (şi José Juan) Bartolomé, fac parte din programul propus.

Institutul Cervantes din Bucureşti continuă în luna martie tradiţia difuzării unui grupaj de filme dedicat culturii feminine, program ce include pelicule reprezentative pentru regia semnată de femei. În 2021, pentru prima oară în istoria acestui proiect cu o tradiţie de peste un deceniu, ciclul de filme este centrat pe figuri regizorale feminine care au debutat în anii ‘50 şi ‘60, fiind considerate deschizătoare de drum în istoria cinematografiei spaniole: Margarita Alexandre, Cecilia Bartolomé, Ana Mariscal, Pilar Miró şi Josefina Molina.

Peliculele vor fi disponibile pe canalul Vimeo al Institutului Cervantes începând din 9, 12, 16, 19, 23 şi 26 martie, timp de 48 de ore, de la ora 21:00, cu subtitrare în engleză, franceză, portugheză, bulgară şi spaniolă.

„Cele cinci filme incluse în programul ediţiei din acest an sunt relevante nu numai pentru creaţia şi pentru estetica acestor femei deschizătoare de drum, pe care le readucem în atenţie cu această ocazie, ci şi pentru faptul că oferă o poveste extrem de interesantă şi o descriere inedită a Spaniei din acea epocă, programul acordând un interes deosebit perioadei istorice reflectate: 1953-1981”, a transmis într-un comunicat Jorge Jiménez-Zumalacárregui, directorul Institutului Cervantes din Bucureşti.

Peliculele programate pentru difuzare începând de săptămâna viitoare reprezintă o mostră a muncii şi a talentului a patru regizoare care au impresionat prin efortul lor, prin onestitatea şi dedicarea ce au stat la baza realizării filmelor, în ciuda asperităţii vremurilor în care au trăit.

Ana Mariscal a fost prima femeie care a regizat un film în Spania după Războiul Civil. Avea deja o carieră remarcabilă ca actriţă când a debutat în regie cu filmul „Segundo López, aventurero urbano”, primul din acest ciclu, o comedie spumoasă care, în anul premierei sale, 1953, a fost promovată cu mesajul: „un film regizat de o femeie care va fi plăcut de bărbaţi”.

Margarita Alexandre şi-a început cariera cinematografică în domeniul actoriei înainte de a regiza primele sale filme. „La gata” (1956), a treia peliculă regizată împreună cu Rafael Torrecilla, este o dramă rurală cu o acţiune plasată în Andaluzia, avându-i ca protagonişti pe Aurora Bautista şi Jorge Mistral – actori celebri în cinematografia spaniolă a anilor ‘50. Este, de asemenea, primul film realizat în Spania în sistemul cinemascop, ceea ce a contribuit la îmbunătăţirea imaginii, a piesajelor frumoase ce servesc drept decor al acţiunii, încărcată de lirism şi însoţită de acorduri flamenco la chitară de Manuel Hernández şi Áureo Herrero.

„El crimen de Cuenca” (1979), regizat de Pilar Miró – personaj-cheie al cinematografiei spaniole – aduce în prim-plan evenimentele petrecute în două mici localităţi din provincia Cuenca în anii 1910. Doi bărbaţi au fost torturaţi cu brutalitate de Garda Civilă, cu acordul tacit al autorităţilor judiciale, pentru a-i determina să mărturisească o crimă de care însă niciunul un era vinovat. Cruzimea imaginilor, precum şi tema controversată ce evidenţiază faptele criminale ale forţelor de ordine au făcut ca filmul să nu se poată difuza în Spania timp de doi ani de la realizarea lui, iar regizoarea să fie urmărită penal.

În plină tranziţie, cu o democraţie încă insuficient dezvoltată, a avut loc premiera „Función de noche” (1981), de Josefina Molina, în acelaşi an în care a fost promulgată Legea divorţului în Spania. În acest film, cei doi protagonişti (Lola Herrera şi Daniel Dicenta), despărţiţi de facto de 15 ani, dar recent divorţaţi, analizează ce anume a dus la eşecul relaţiei lor. Cei doi foşti soţi, ce încă simt afecţiune unul pentru celălalt şi se cunosc atât de bine, poartă un dialog intim şi sincer, reflectând asupra vieţii în comun şi asupra influenţei exercitate de ideea căsătoriei, a modelelor feminine şi masculine, care au avut un impact imens asupra educaţieilor şi în societatea în care trăiau. Cu filmul său, Josefina Molina jonglează cu graniţele între documentar şi ficţiune, la fel cum elementul personal şi cel politic se îmbină natural în poveste.

Documentarul „Después de…” (1981), regizat de Cecilia şi José Juan Bartolomé, e format din două părţi cu titluri sugestive – „No se os puede dejar solos/ Nu puteţi fi lăsaţi singuri” şi „Atado y bien atado/ Bine legat” –, alcătuite dintr-un mozaic de mărturii şi relatări ce reflectă sentimentele, ideile şi conflictele din societatea spaniolă din 1979 şi 1980. Filmul, care a întâmpinat probleme serioase la premieră, a fost finalizat cu puţin înainte de tentativa de lovitură de stat din 23 februarie 1981, astfel reprezintă un valoros document istoric.

PROGRAM
 9 martie: Segundo López, aventurero urbano/ Segundo López, aventurier la oraş (1953), de Ana Mariscal
 12 martie: La gata/ Pisica (1956) de Margarita Alexandre
 16 martie: El crimen de Cuenca/ Crima din Cuenca (1979) de Pilar Miró
 19 martie: Función de noche/ Reprezentaţia de noapte (1981) de Josefina Molina
 23 martie: Después de…: No se os puede dejar solos/ După… Nu puteţi fi lăsaţi singuri (1981) de Cecilia şi José Juan Bartolomé
 26 martie: Después de…: Atado y bien atado/ După… Bine legat (1981) de Cecilia şi José Juan Bartolomé