Îndemnuri la manifestaţii în Georgia, în urma arestării violente a unui lider al opoziţiei, Nika Melia, care poate agrava o criză politică latentă în urma alegerilor legislative din octombrie
Vizualizări: 282, Aprecieri: 0, Adăugat: 3 ani în urmăOpoziţia georgiană îndeamnă marţi la manifestaţii în ţară, după arestarea violentă a unui lider politic de prim-plan, Nika Melia, o măsură care riscă să agraveze o criză politică în curs în această ţară din Caucaz, după alegerile legilative din octombrie, relatează AFP.
Nika Melia, liderul principalului partid georgian de opoziţie, Mişcarea Naţională Unită (MNU), a fost scors cu forţa, marţi, din sediul formaţiunii, la Tbilisi, pentru a fi plasat în detenţie provizorie.
This is happening this in #Georgia right now. It’s so hard to watch. Tear gas used. pic.twitter.com/MlI5hfwAtf
— Ani Chkhikvadze (@achkhikvadze) February 23, 2021
Sute de poliţişti antirevoltă au folosit gaze lacrimogene împotriva susţinătorilor săi şi liderilor tuturor partidelor de opoziţie, adunaţi în faţa sediului de aproape o săptămână.
Zeci de susţinători ai opoziţiei au fost arestaţi în această operaţiune, denunţată imediat de aliaţii american şi britanic ai Georgiei.
”FOLOSIRE PROPIRŢIONATĂ A FORŢEI”
Ministerul georgian de Interne a replicat că poliţia a făcut ”un uz de forţă proporţionat şi a folosit mijloace speciale” în această operaţiune.
Liderul Partidului Lelo, Mamuka Hazaradze, care se opune Guvernului, a îndemnat la ”o luptă paşnică şi neîncetată în apărarea democraţiei georgiene”.
”Eliberarea deţinuţilor politici şi alegeri parlamentare anticipate reprezintă singura rezolvare posibilă a crizei”, a subliniat el în faţa presei.
În numele partidelor de opoziţie, el a îndemnat la manifestaţii în faţa sediului Guvernului.
Operaţiunea poliţistă intervine după demisia, joi, a premierului Giorgi Gakharia, care a citat un dezacord în cadrul partidului aflat la putere cu privire la aplicarea unei decizii judiciare vizând plasarea lui Melia în detenţie.
Nika Melia este acuzat de faptul că a organizat ”violenţe în masă” la manifestaţii de anvergură, în 2019. El riscă nouă ani de închisoare şi respinge aceste acuzaţii, pe care le consideră motivate politic.
Ambasada Statelor Unite s-a declarat, într-un comunicat, ”prodund îngrijorată” de arestarea lui Nika Melia.
”Forţa şi agresivitatea nu sunt soluţia în rezolvarea diferendelor politice în Georgia. Azi, ţara a dat înapoi pe drumul care trebuie să o facă să devină o democraţie mai puternică în familia naţiunilor euroatlantice”, comentează ambasada.
Pe Twitter, ambasadorul brtianic Mark Clayton se declară ”şocat de scenele de la sediul MNU din această (marţi) dimineaţa”.
”SISTEM DEMOCRATIC SPART”
Arestarea lui Melia, în vârstă de 41 de ani, ar putea fragiliza şi mai mult democraţia în Georgia, care se confruntă cu o criză politică latentă după alegerile legislative din octombrie.
Partidele de opoziţie au acuzat că acest scrutin a fost ”trucat”, după ce Visul Georgian, formaţiunea aflată la putere, a revendicat o victorie fragilă.
Parlamentul a confirmat luni numirea în postul de premier a ministrului Apărării Irakli Garibaşvili.
Irakli Garibaşvili a anunţat imediat că Guvernul urma să-l aresteze pe Melia, avertizând că acesta ”nu va reuşi să scape justiţiei”.
Noul premier este considerat un om loial lui Bidzina Ivanişvili, fondatorul Partidului Visul Georgian, cel mai bogat om din ţară, suspectat de faptul că controlează puterea în mod ascuns.
Expertul Matthew Bryza, de la cercul de reflecţie Atlantic Council, consideră că Georgia a ajuns într-un punct în care ”partidele de opoziţie spun că nu mai pot face parte din Parlament, din cauză că sistemul democratic georgian este spart”.
”Fără o mediere mai mare din Occident, situaţia ar putea deveni foarte periculoasă”, avertizează acest fost diplomat.
Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) şi-au exprimat săptămâna trecută îngrijorarea faţă de decizia arestării lui Nika Melia şi au îndemnat Guvernul georgian la soluţionarea crizei în mod paşnic,
Popularitatea Partidul Visul Georgian, care se află la putere din 2012, a scăzut pe fondul unei stagnări economice şi unor acuzaţii cu privire la aducerea atingere a principiilor democratice în această fostă republică sovietică.