Iranul, pe agenda primei discuţii tardive între Biden şi Netanyahu

Preşedintele american Joe Biden a discutat, la o lună după învestire, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, într-o convorbire la telefon în care Iranul s-a aflat la loc de cinste, relatează AFP.

Timpul de care noul preşedinte a avut nevoie ca să stea de vorbă cu ”Bibi”, foarte răsfăţat de către Donald Trump, a provocat o polemică în presa israeliană şi a condus la critici dure ale unor tenori republicani.

”(O) conversaţie bună”, a rezumat laconic Joe Biden, în Biroul Oval.

”Discuţia a fost călduroasă, amicală şi a durat aproximativ o oră”, a subliniat, la rândul său, Netanyahu, pe Twitter, precizând că a abordat probelma ”acordurilor” de pace din Orientul Mijlociu, ”ameninţarea iraniană” şi gestionarea pandemiei covid-19.

Cei doi lideri au subliniat ”importanţa unei continuări a consultării strânse în probleme de securitate regională, mai ales Iranul”, a anunţat Casa Albă, fără să dea detalii cu privire la problema spinoasă a Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iraniamn.

Joe Biden a insistat asupra susţineri Statelor Unite a recentei normalizări a relaţiilor Israelului cu ţări din lumea arabă.

Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunţat în vară o normalizare a relaţiilor lor cu Israelul, urmate apoi de Bahrain, Sudan şi Maroc.

Însă continuă să existe întrebări cu privire la poziţia pe care o va adopta noua administraţie. Vor împinge Statele Unite, concret, alte ţări din regiune să se îmbarce în trenul normalizărilor?

Una dntre ţările-cheie, considerată un potenţial candidat la normalizare, este Arabia Saudită.

Administraţia Biden a anunţat deja, cu privire la această ţară, că intenţionează să-şi ”recalibreze” relaţiile cu Riadul şi să schimbe interlocutorul – prinţul moştenitor Mohammed bin Salman – zis ”MBS” – cu regele Salman.

”AVANSAREA PĂCII”

Unul dintre dosarele cruciale pentru Arabia Saudită, ca şi pentru Israel, rămâne problema influenţei regionale a Iranului şi programul nuclear iranian.

Statul evreu nu şi-a ascuns opoziţia faţă de Acordul de la Viena din 2015 şi a susţinut campania ”presiunii maxime” împotriva Teheranului a administraţiei Trump, care a retras în mod unilateral Statele Unite din acest acord şi a restabilit şi multiplicat sancţiunile americane.

Biden s-a angajat să revină în acord, cu condiţia ca Iranul să revină mai întâi la respectarea angajamentelor pe care şi le-a  asumat prin acesta.

O asemenea revenire ar fi”un lucru rău” , aprecia recent comandantul armatei israeliene Aviv Kochavi.

Acordurile normalizării relaţiilor Israelului cu ţări arabe sunt, în acest sens, o ”contrapondere faţă de axa şiită”, o expresie care desemnează susţinătorii regionali ai Iranului, iar ele reprezintă o ”oportunitate importantă în vederea creşterii presiunii asupra Iranului”, declara săptămâna trecută un gradat de rang înalt din cadru armatei israeliene.

Potrivit rezumatului Casei Albe, Joe Biden a subliniat, de asemenea, ”importanţa avansării păcii în regiune,inclusiv între israelieni şi palestinieni”.

După ce Donald Trump a promis, la începutul mandatului său, ”acordul ultim” între israelieni şi palestinieni – fără să ajungă vreodată la acesta -, administraţia Biden îşi afişează tot la început prudenţa şi voinţa de a-şi acorda timp.

Noul şef al diplomaţiei americane Antony Blinken dă asigurări că ”soluţia cu două state” este singura viabilă, reluând astfel consensul internaţional, brutalizat de către miliardarul newyorkez.

Însă el a recunoscut totdată că părţile sunt ”foarte departe de un progres major către pace” şi de o ”rezolvare finală” prin înfiinţarea Palestinei, statul care aspiră palestinienii.

O dovadă a unei anumite stânjeneli este faptul că administraţia Biden nu şi-a precizat încă poziţia cu privire la lunga listă de decizii unilaterale în favoarea Israelului ale lui Donald Trump şi ale secretarului acestuia de Stat Mike Pompeo.